Moscova cere garanţii Chişinăului în schimbul soluţionării conflictului transnistrean

Federaţia Rusă intenţionează să prezinte autorităţilor Republicii Moldova un nou plan de reglementare a conflictului transnistrean, care are o denumire de lucru neutră „Planul de reglementare politică a conflictului în Transnistria”, informează AP FLUX.

Publicaţia rusă „Kommersant” notează că planul Kremlinului nu presupune un model unitar al Moldovei reîntregite, după cum insistă Chişinăul, dar nici o confederaţie, aşa cum îşi doreşte Tiraspolul. „Moscova propune o structură federativă, fiind gata să convingă autorităţile transnistrene de viabilitatea ei”, precizează publicaţia „Kommersant”. În acelaşi timp, Kremlinul vrea de la autorităţile de la Chişinău să conserve statutul de neutralitate al Moldovei, şi nu doar prin Constituţie, ci şi printr-un act internaţional, care ar fi semnat şi de SUA, şi de Uniunea Europeană. Mai ales că ceilalţi reprezentanţi ai GUAM, din care face parte şi Moldova, şi-au exprimat deja intenţia de a adera la Alianţa Nord-Atlantică.

Continuă să citești „Moscova cere garanţii Chişinăului în schimbul soluţionării conflictului transnistrean”

Municipiile Chişinău şi Iaşi se vor înfrăţi de Ziua Unirii Principatelor Române

Consiliul municipal Chişinău a aprobat astăzi Acordul de înfrăţire a municipiului Iaşi din România cu municipiul Chişinău. Ceremonia de semnare a documentului de către cele două părţi va avea loc pe data de 24 ianuarie curent, la Iaşi, zi în care românii sărbătoresc Ziua Unirii Principatelor Române, informează AP FLUX.

Continuă să citești „Municipiile Chişinău şi Iaşi se vor înfrăţi de Ziua Unirii Principatelor Române”

Dumitru Braghiş: Vina pentru relaţiile proaste cu România o poartă nu doar Chişinăul, ci şi Bucureştiul

Liderul Partidului Social Democrat, Dumitru Braghiş, afirmă că nu este corect ca, în cazul tensiunilor care există în prezent între Chişinău şi Bucureşti să fie învinuite doar autorităţile moldovene, deoarece, de multe ori, vinovate pentru această situaţie sunt inclusiv autorităţile române, informează AP FLUX.

În opinia lui Braghiş, unele dintre reacţiile autorităţilor de la Chişinău sunt determinate de anumite poziţii pe care le are Bucureştiul, atitudini care tensionează şi mai mult aceste relaţii. „De aceea, să învinuim doar Chişinăul cred că nu este corect. Atunci când Chişinăul ia o anumită poziţie sau emite vreo declaraţie împotriva României, nu este obligatoriu ca Bucureştiul să dea curs acestor provocări şi să răspundă prin reciprocitate, lucru care provoacă o serie de reacţii în lanţ”, a spus Dumitru Braghiş.

Continuă să citești „Dumitru Braghiş: Vina pentru relaţiile proaste cu România o poartă nu doar Chişinăul, ci şi Bucureştiul”

Social-democraţii îl acuză pe primarul Chirtoacă de politizarea problemelor capitalei

Preşedintele fracţiunii social-democrate din Consiliul municipal Chişinău, Eduard Muşuc, îl acuză pe primarul general al capitalei, Dorin Chirtoacă şi pe întreaga conducere a Partidului Liberal (PL), de faptul că profită de problemele capitalei pentru a acumula dividende politice, informează AP FLUX.

În cadrul unei conferinţe de presă, susţinută astăzi la Chişinău, Eduard Muşuc a afirmat că regretă faptul că reprezentanţii PL din Primăria şi Consiliul municipal Chişinău, profită de situaţia privind bradul de Crăciun pentru a-şi atrage simpatiile electoratului. Muşuc a precizat, în acest sens că, că bradul instalat de Primăria capitalei este al municipiului Chişinău şi nu al Partidului Liberal. „Eu nu înţeleg până acum ce căuta organizaţia de tineret a PL la instalarea bradului de Crăciun şi de ce s-a încercat să se creeze impresia că această problemă este a PL şi nu a întregii administraţii a capitalei”, a spus liderul fracţiunii municipale a PSDM.

Continuă să citești „Social-democraţii îl acuză pe primarul Chirtoacă de politizarea problemelor capitalei”

Doar o treime din veniturile moldovenilor sunt cheltuite pentru mărfuri nealimentare

Valoarea minimului de existenţă, calculat de Biroul Naţional de Statistică (BNS), a crescut, în trimestrele I-III ale anului trecut, faţă de indicele similar înregistrat în aceeaşi perioadă a anului 2006, informează AP FLUX.

Potrivit datelor BNS, valorile maxime ale minimului de existenţă au fost înregistrate în trimestrul II (1.062,6 lei), iar cele minime – în trimestrul I (980,2 lei). Specialiştii în statistică precizează că valoarea minimului de existenţă este condiţionată atât de nivelul preţurilor la produsele alimentare, incluse în coşul alimentar, cât şi de ponderea cheltuielilor ce revin coşului nealimentar (costul produselor nealimentare şi serviciilor), care este determinată în baza structurii reale a cheltuielilor de consum ale populaţiei, conform Cercetării bugetelor gospodăriilor casnice.

Continuă să citești „Doar o treime din veniturile moldovenilor sunt cheltuite pentru mărfuri nealimentare”

Reprezentanţi ai Academiei Franceze dezmint că ar fi recunoscut termenul de „limba moldovenească”

Reprezentanţi ai Academiei franceze dezmint afirmaţiile făcute de ziaristul moldovean Viorel Mihail într-un articol publicat în ziarul Moldova Suverană pe data de 10 ianuarie 2008. Acesta pretinde că noul Le Petit Larousse ar recunoaşte termenul de „limba moldovenească”, informează AP FLUX.

În articolul „Academia franceză a acceptat termenul de limba moldovenească”, Viorel Mihail afirmă: „în (la pag. 1647!) scrie negru pe alb: Roumanie, cap. Bucarest, langue roumain; iar mai încoace (la pag. 1528!) citim Moldavie: cap. Chisinau, langue moldave. Cum ar zice rusul: priehali! Comunitatea internatională a încetăţenit termenul limba moldovenească”.

Continuă să citești „Reprezentanţi ai Academiei Franceze dezmint că ar fi recunoscut termenul de „limba moldovenească””

Basarabenii refugiaţi în România în timpul războiului vor primi despăgubiri pentru bunurile pierdute

Guvernul României a aprobat ieri o serie de norme metodologice, privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români ale căror bunuri au fost sechestrate în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, în timpul celui de-al doilea război mondial sau în urma aplicării Tratatului de Pace de la Paris, semnat între România şi Puterile Aliate la 10 februarie 1947, informează AP FLUX.

Continuă să citești „Basarabenii refugiaţi în România în timpul războiului vor primi despăgubiri pentru bunurile pierdute”