Regiunea Kosovo a devenit ieri, 17 februarie, cel mai nou stat de pe harta lumii, sub supravegherea Uniunii Europene. Rezoluţia de proclamare a Provinciei Kosovo drept stat independent a fost adoptată de Parlamentul de la Priştina, primind votul favorabil al celor 109 deputaţi prezenţi, informează AP FLUX.

Nici unul dintre cei 11 deputaţi reprezentând minorităţile etnice, inclusiv sârbii, nu au participat la şedinţa extraordinară a Parlamentului convocată de premierul din Kosovo, Hashim Thaci.

Autoproclamatul stat suveran Kosovo, „sub supraveghere internaţională”, va fi creat în baza documentului propus acum un an de Emisarul special al ONU, Martti Ahtisaari, potrivit căruia, provinciei i se acordau unele atribute ale statelor suverane. Totuşi potrivit planului sus-amintit există unele restricţii impuse de ONU: interdicţia de a avea o armată proprie şi de a putea decide alipirea la un alt stat. Noul stat va beneficia de o autonomie maximală (fără a avea statutul de stat membru al Organizaţiei Naţiunilor Unite) şi va deţine propriile simboluri naţionale, incluzând un drapel şi un imn care să reflecte caracterul multietnic al provinciei. Drapelul noului stat Kosovo a şi fost prezentat ieri în Parlamentul de la Priştina, reprezentând harta fostei provincii sârbe în nuanţe de alb şi albastru.

Potrivit premierului kosovar, declaraţia de independenţă, semnată ieri, „reprezintă voinţa poporului”, iar noul stat va fi „consacrat păcii şi stabilităţii”.

Desprinderea provinciei de Serbia a fost întâmpinată cu bucurie de mii de etnici albanezi din Kosovo, care au ieşit în stradă pentru a sărbători declararea independenţei. Mulţimea entuziastă s-a adunat în faţa unui monument consacrat independenţei care a fost inaugurat de preşedintele Fatmir Sejdiu şi de premierul Hashim Thaci. În semn de recunoştinţă faţă de susţinerea diplomatică din partea Occidentului, pe străzile Priştinei au fost agitate drapelul albanez, de culoare roşie având ca stemă acvila bicefală, alături de cel american, britanic, german şi al Uniunii Europene. Oamenii au cântat melodii patriotice şi au scandat numele Armatei de Eliberare din Kosovo. Sărbătoarea a început, de fapt, încă de sâmbătă noapte, când au fost lansate focuri de artificii, rampe de lansare fiind instalate în patru locuri din Priştina.

Manifestări similare au avut loc în capitala Macedoniei, Skopje, şi la Bruxelles, în faţa sediilor NATO şi al Uniunii Europene. Obţinerea independenţei a fost sărbătorită şi în Times Square, din New York, de către albanezii emigraţi în Statele Unite.

Independenţa Kosovo – reacţii pe plan internaţional

Reacţia Serbiei la declararea independenţei fostei provincii Kosovo nu a întârziat să apară. Premierul sârb Vojslav Koştuniţa a condamnat declararea independenţei Kosovo, pe care l-a numit „un stat fals”, iar preşedintele Boris Tadici a declarat că Serbia nu va recunoaşte niciodată independenţa Kosovo şi va folosi toate mijloacele legale şi diplomatice pentru a şi apăra suveranitatea şi integritatea teritorială.

Dacă anunţul a provocat o explozie de bucurie în Kosovo, în Serbia reacţia a fost total opusă. La Belgrad, circa 2.000 de sârbi furioşi au protestat în faţa ambasadelor Statelor Unite şi Sloveniei, aruncând cu pietre şi sticle incendiare în scutierii ce încercuiau clădirile. Şi restaurantele McDonald au fost vizate de protestatari. 11 poliţişti şi nouă civili au fost răniţi în confruntarea dintre forţele de ordine şi demonstranţi.

Un alt incident s-a petrecut la Sediul UE din oraşul Kosovska Mitroviţa, unde trăiesc circa 20 de mii de sârbi. Două grenade au fost lansate asupra Biroului civil internaţional al UE, fără a exploda. O altă grenadă aruncată asupra unui tribunal din Kosovo a explodat, fără a face victime.

Declararea independenţei provinciei Kosovo a declanşat două tipuri de reacţii, împărţind comunitatea internaţională în două tabere: cea pro, condusă de Statele Unite, împreună cu multe ţări din Uniunea Europeană şi cea CONTRA, cum s-au pronunţat Rusia, Slovacia, Grecia, Cipru şi România.

Totuşi, doar Marea Britanie, Franţa şi Albania au salutat până acum independenţa Kosovo, Statele Unite, Italia şi Germania anunţând doar că au luat notă de declaraţia de independenţă.

Pe de altă parte, Rusia a cerut Naţiunilor Unite şi NATO să anuleze declaraţia de independenţă adoptată ieri de Parlamentul de la Priştina, pe motiv că evenimentele din Kosovo creează „un precedent pentru eventuale mişcări de independenţă în regiunea Abhazia din Georgia, în regiunea Transnistria din Republica Moldova şi în zona Transilvania din România”.

Oficialii români s-au pronunţat, în mai multe rânduri, împotriva independenţei provinciei Kosovo, o poziţie oficială în urma semnării rezoluţiei de suveranitate fiind aşteptată astăzi la Bucureşti. Totuşi, efectul Kosovo s-a simţit şi în România. Aproximativ 30 de maghiari au participat aseară în Cluj la o manifestaţie ad-hoc de scurtă durată prin care au salutat proclamarea independenţei fostei provincii sârbeşti. Membrii organizaţiilor maghiare au purtat pancarde pe care scria în maghiară şi engleză „Felicitări Kosovo” sau „Autonomie pentru secui”.

UDMR (Uniunea Democrată Maghiară din România) consideră că independenţa Kosovo este un precedent ce trebuie urmat de toate statele europene care au pe teritoriul lor minorităţi etnice. De altfel, maghiarii din România au avut o delegaţie la manifestaţiile de la Priştina.

Cum era şi de aşteptat, independenţa Kosovo a fost luată ca exemplu pentru alte regiuni separatiste. Astfel, Abhazia şi Osetia de Sud, două regiuni separatiste din Georgia, au anunţat deja că vor cere Rusiei şi Naţiunilor Unite să le recunoască drept state suverane şi independente. Şi guvernul regional basc a declarat că proclamarea independenţei Kosovo este „o lecţie de urmat” în materie de rezolvare a „conflictelor de identitate”.

NICOLETA BODIU, AP FLUX