Publicaţia bucureşteană „Ziua” a publicat recent un articol despre un plan secret, pus la cale de actualul premier al Rusiei, Vladimir Putin, privind atragerea fostelor republici unioniste în jurul Moscovei. Potrivit concluziilor jurnaliştilor, planul lui Putin seamănă cu Planul Marshall, elaborat de SUA în 1947.

Astfel, „Ziua” notează că noua reconstrucţie din interior a Rusiei, gândită de premierul Vladimir Putin, ar putea începe ca un proiect de anvergură, planificat la scară mai mare, nu numai pentru Rusia, ci pentru toate ţările care fac parte din Comunitatea Statelor Independente (CSI). Analiştii aseamănă această mişcare de „magnetizare” economică a sateliţilor în jurul centrului de putere, reprezentat de Moscova, cu manevra politică încercata şi de Stalin în 1947, prin crearea Cominformului, ca răspuns la Planul Marshall.

O reuniune a Consiliului şefilor de guvern din ţările CSI (toate fostele republici sovietice, mai puţin Ţările Baltice) este prevăzut să se desfăşoare vineri, 23 mai, la Minsk.

După cum a specificat purtătorul de cuvânt al diplomaţiei belaruse, Andrei Popov, chestiunile de ordin economic şi financiar prevalează de departe în agenda acestei reuniuni, la care Rusia va fi reprezentată de fostul preşedinte Vladimir Putin, în prezent prim-ministru.

Până acum, Putin, care şi-a predat, la 7 mai, prerogativele prezidenţiale, a prezidat summit-urile CSI la cel mai înalt nivel. Consiliul şefilor de guvern din CSI nu s-a ocupat până în prezent de probleme de importanţă politică, însă, odată cu venirea lui Putin, organismul va creşte în importanţă şi va deveni o structură centrală în cadrul mecanismelor Comunităţii, estimează experţii. Unii dintre analiştii de la Moscova consideră chiar că, graţie autorităţii de care se bucură în prezent, primul-ministru Vladimir Putin ar putea să se folosească de Consiliul şefilor de guvern din CSI pentru a realiza o linie politică independentă în spaţiul postsovietic.

În acest fel, diplomaţia rusă va dispune de o pârghie puternică în stare să impulsioneze procesele integraţioniste în cadrul CSI, iar în faţa Rusiei se deschide posibilitatea de a-şi aplica propriul „plan Marshall” în spaţiul ex-sovietic.

„Planul Marshall rusesc”

În anii ’40 – ’50 ai secolului trecut, SUA au acordat ajutor financiar pentru refacerea economiei Europei Occidentale, distrusă în timpul celui de-al doilea război mondial, obţinând în schimb poziţii-cheie geopolitice.
În prezent, spaţiul postsovietic se află într-o situaţie asemănătoare: multe din fostele republici sovietice au nevoie de un ajutor similar pentru a-şi pune pe picioare economia slăbită în urma colapsului URSS, iar Kremlinul s-a gândit la un „plan Marshall rusesc” pentru CSI, comentează RBK daily, fără să detalieze în ce va consta aceasta iniţiativă.

Cert este că noul premier rus şi-a trasat printre priorităţi strângerea relaţiilor cu CSI, dispunând imediat după validarea sa în funcţie, la 8 mai, crearea unei Agenţii Federale pentru relaţia cu CSI, în cadrul Ministerului de Externe de la Moscova. „Decizia cu privire la crearea acestui organism este o confirmare a faptului că direcţia CSI rămâne prioritară în politica externă a Rusiei”, a subliniat, marţi, într-o declaraţie pentru ITAR-TASS, purtătorul de cuvânt al diplomaţiei ruse Boris Malahov. „Pentru MAE al Rusiei, eforturile destinate interacţiunii cu ţările Comunităţii, cu vecinii noştri apropiaţi, partenerii noştri, reprezintă o prioritate-cheie în cadrul politicii externe pe ansamblu, aprobată de preşedintele rus”, a menţionat diplomatul citat, care a precizat că, în prezent, sunt în curs de examinare chestiunile organizatorice şi tehnice pentru a asigura o bună funcţionalitate noii Agenţii pentru CSI. Deocamdată, titularul respectivului organism nu a fost desemnat, dar se aşteaptă ca acesta să fie unul din apropiaţii premierului Vladimir Putin.

Planul Marshall şi concurenţa sovietică

Planul Marshall a venit în întâmpinarea ideii de reconstrucţie a Europei, SUA beneficiind de asemenea de o serie de avantaje materiale. Astfel, pe 5 iunie 1947, intr-un discurs rostit în Aula Universităţii Harvard, secretarul de stat George Marshall anunţa lansarea unui vast program de asistenţă economică, destinat refacerii economiilor europene cu scopul de a stăvili extinderea comunismului, fenomen pe care el îl considera legat de problemele economice.

La 19 iunie 1947, miniştrii de Externe francez, Georges Bidault, şi cel britanic, Ernest Bevin, semnează un comunicat prin care invită 22 de state europene să trimită reprezentanţi la Paris pentru a schiţa un plan de reconstrucţie europeană. Etichetând Planul Marshall drept „imperialism economic american”, Moscova a interzis ţărilor-satelit să participe la Conferinţa de la Paris. Sovieticii considerau că acceptarea planului ar fi dus la desprinderea de URSS a ţărilor din sfera sa de influenţă şi la pierderea avantajelor politice şi strategice dobândite de Moscova în Europa Centrală şi de Est la sfârşitul celui de-al doilea război mondial. Planul Marshall reprezintă extensia în domeniul economic a Doctrinei Truman. Ca răspuns la această acţiune, în condiţiile în care Războiul Rece intra în faza sa iniţială, Moscova gândeşte un contrarăspuns la măsurile americane. Astfel, în septembrie 1947, Stalin creează Cominformul, o organizaţie ce reunea diverse partide comuniste europene. Scopul lui Stalin consta în întărirea controlului asupra sateliţilor. Europa răsăriteană urma să fie industrializată, colectivizată şi centralizată; statele din regiune trebuiau să practice comerţul, în principal, între ele, iar contactele cu exteriorul lumii comuniste trebuiau descurajate. În 1949, a fost anunţat Planul Molotov, prin care sateliţii Moscovei puteau primi ajutor rusesc, fiind înfiinţată o organizaţie în acest scop – CAER (Consiliul de Ajutor Economic Reciproc), al cărei ţel adiţional era acela de coordonare a politicilor economice ale ţărilor din cadrul blocului sovietic.

www.apflux.md