Nistrul este al cincilea fluviu în Europa, o importantă resursă de apă dulce şi o arteră acvatică navigabilă din Marea Neagră până mai sus de Soroca, ultimul port în amonte. Pe fluviul Nistru există peste 300 de insule. Cea mai mare dintre acestea este Nişaliu, insula cu o suprafaţă de 107,7 hectare, în cursul inferior al Nistrului, în vechile margini ale localităţii Crocmaz din raionul Ştefan Vodă. Insula Nişaliu are o poziţionare şi funcţii strategice, întrucât acestea îi permit deţinătorului să aibă controlul întregii navigaţii pe Nistru, nu doar în cursul inferior. Insula este înconjurată de apele Nistrului Mare şi cele ale Nistrului Chior. În perioada interbelică pe insula Nişaliu a funcţionat un pichet românesc de grăniceri. În perioada ocupaţiei sovietice insula Nişaliu a făcut parte din suprafeţele gospodăriei agricole din Crocmaz. Continuă să citești „Dar pentru Nişaliu ce am primit în schimb, domnule Filat?”

„Apropo de Giurgiuleşti. În urma acelui Acord şi în cadrul căruia s-a reglementat situaţia acelei porţiuni de drum – 7 kilometri în regiunea satului Palanca – am primit acel teritoriu în zona Giurgiuleşti, care ne-a permis să avem ieşire prin Dunăre la Mare”. „Republica Moldova are un Acord cu Ucraina, prin care ţara vecină ne-a oferit 430 de metri din teritoriul său pentru ca prin portul de la Giurgiuleşti să avem ieşire la Dunăre, iar ţara noastră, încă, nu şi-a îndeplinit angajamentul asumat în 1999 privind porţiunea de 7 km de drum de lângă Palanca”. „Şi ucrainenii pot să spună acum că au făcut o cedare atunci când ne-au oferit cei 430 de metri ieşire la Dunăre. Ucraina şi-a respectat angajamentele, dar Republica Moldova – încă nu.” “Nu trebuie să ne gândim foarte mult. Noi avem gânditori în ţara asta suficienţi.” (premierul moldovean Vladimir Filat, conferinţa de presă privind totalurile întâlnirii cu premierul ucrainean Iulia Timoşenko, 23 noiembrie 2009)

“Ucraina nu intenţionează să desfăşoare noi negocieri cu R. Moldova referitoare la transmiterea teritoriului moldovean de lângă satul Palanca, părţile ar trebui să respecte acordurile.” (ministrul ucrainean de externe, Piotr Poroşenko, în conferinţa sa de presă din 24 noiembrie 2009)

„Cât priveşte relaţia dintre R. Moldova şi Ucraina, Filat a menţionat că, în cadrul dialogului purtat cu Timoşenko, a vorbit şi despre problema demarcării hotarului moldo-ucrainean, în special despre acordul semnat încă în 1999 cu Ucraina potrivit căruia aceasta a oferit 430 de metri din teritoriul său pentru ca prin portul de la Giurgiuleşti R. Moldova să aibă ieşire la Dunăre.” (Svetlana Panţa, Jurnal de Chişinău, 24 noiembrie 2009)

„Filat însă nu are nimic cu acest tratat semnat în 1999. Atunci, acest pământ de la Palanca a fost transmis Ucrainei în schimbul a 430 de metri de pământ la Giurgiuleşti.” (Nicolae Andronic, Jurnal de Chişinău, 27 noiembrie 2009)

„Guvernul Filat se vede pus în faţa unui fapt împlinit şi crede că îndeplinirea Tratatului este o compensaţie pentru cedarea anterioară a Kievului la Giurgiuleşti şi, în termeni pragmatici, ar fi un bun prilej de „resetare” a relaţiei cu Ucraina.” (Dan Dungaciu, Timpul, 4 decembrie 2009) Continuă să citești „APROPO DE GIURGIULEŞTI sau despre „cedările” teritoriale ucrainene din capul gânditorilor suficienţi”