Doctor Ghimpu a devenit Academician

Motto: “Vivat academia

Vivant professores

Vivat membrum quodlibet

Vivat membra quaelibet

Semper sint in flore.”

(Imnul „Gaudeamus igitur”, versuri de Christian Wilhelm Kindeleben, 1781)

Mai multe agenţii de ştiri ne anunţă că la 26 mai, anul mântuirii 2010, onorificul Doctor Mihai Ghimpu al Universităţii din Bucureşti a devenit Academician.

Continuă să citești „Doctor Ghimpu a devenit Academician”

Răvaş din Transnistria: FLUX-ul m-a învăţat să citesc româneşte

Ne-a venit o scrisoare la redacţie, semnată de Vera Josanu, o pensionară din satul Chiţcani, raionul Slobozia (localitate aflată în subordinea regimului ilegal separatist de la Tiraspol). Am remarcat această scrisoare datorită stilului simplu dar, în acelaşi timp, profund, exprimat în dulcele grai moldovenesc care încă mai este viu în multe din satele noastre. Doamna Vera Josanu ne scrie cu litere chirilice, pentru că, fiind sub regimul lui Smirnov, nu a avut posibilitatea să înveţe scrisul latinesc. Dar, ne spune ea, de când a descoperit ziarul FLUX, îl citeşte continuu, şi „îşi aminteşte” cum se vorbeşte şi se scrie corect româneşte. Nu ascundem, ne-a flatat această scrisoare. Citiţi-o şi veţi vedea şi dumneavoastră de ce. Am decis să publicăm acest răvaş, deşi, în loc de post-scriptum, doamna Vera Josanu ne roagă să nu i-l publicăm, de teamă că cititorilor noştri nu le va fi interesant să-l citească. Dar dacă ne-a plăcut nouă, jurnaliştilor, atât de mult modul în care Vera Josanu şi-a înşirat gândurile, suntem siguri că le va place şi cititorilor noştri.

Ne-am străduit să redăm textul exact, pentru a nu-i afecta stilul, doar „traducând” literele chirilice în cele latine. Vă invităm, aşadar, să citiţi această scrisoare pentru a înţelege mai bine percepţia unui intelectual creştin de la ţară, care urmăreşte atent şi vibrează la toate problemele şi provocările pe care le trăieşte poporul nostru. De asemenea, este impresionant să descoperi un om care visează de o viaţă să vadă… Dunărea. Lucru pe care noi, cei aflaţi mereu în epicentrul evoluţiilor de tot felul, îl considerăm, din păcate, banal de simplu.

Continuă să citești „Răvaş din Transnistria: FLUX-ul m-a învăţat să citesc româneşte”

Ghimpu va fi consultat de un medic psihiatru

La insistenţa ex-preşedintelui Vladimir Voronin, care a declarat în mai multe rânduri că preşedintele interimar, Mihai Ghimpu, „are probleme cu capul”, acesta din urmă şi-a adus doctorul la Preşedinţie. Cum lucrurile bune trebuie făcute de luni, preşedintele interimar Mihai Ghimpu a semnat, luni, 24 mai, un decret prin care l-a numit pe fostul medic-şef al spitalului de psihiatrie din Chişinău (Costiujeni), Constantin Ţurcan, în funcţia … Continuă să citești Ghimpu va fi consultat de un medic psihiatru

Cine a stat de-a stânga lui Putin?

Prim-ministrul Republicii Moldova, Vladimir Filat a participat, vineri, 21 mai, la Summit-ul şefilor de Guvern din cadrul Comunităţii Statelor Independente (CSI), care a avut loc la Sankt-Petersburg.

Ziarişti din cercul de simpatizanţi ai premierului ne-au relatat victorioşi că, la Summit, Filat a fost aşezat de gazde în stânga premierului rus, Vladimir Putin. O fi bine. Dar dacă stătea în dreapta era mai bine? Dar dacă ar fi fost aşezat ceva mai departe de Putin era un semn rău? Aşa ori altfel, bănuim că premierul nostru a fost fericit. Pentru că recent, într-o emisiune televizată, Filat a afirmat că Vladimir Putin reprezintă pentru el un model printre premierii actuali din lume. Să fie un model la capitolul activitate în serviciile secrete sovietice sau la cel al îngrădirii libertăţii de exprimare, al răfuielii cu presa ori anihilarea oponenţilor politici?

Continuă să citești „Cine a stat de-a stânga lui Putin?”

Republica Moldova, piesă de schimb în relaţia SUA-Rusia?

Prestigiosul ziar american Washington Post a publicat, săptămâna aceasta, un articol semnat de fostul asistent adjunct al Secretarului de Stat al SUA, David J. Kramer, care se referă la relaţiile dintre Washington şi Moscova şi rolul care îi revine Republicii Moldova în această ecuaţie geopolitică. În articolul respectiv fostul oficial american, un bun cunoscător al realităţilor geopolitice din această zonă a Europei, face o presupunere care nu poate să nu îngrijoreze autorităţile de la Chişinău: administraţia SUA ar fi dispusă să cedeze Rusiei Georgia şi Moldova pentru a-şi reface relaţiile cu Moscova.

Continuă să citești „Republica Moldova, piesă de schimb în relaţia SUA-Rusia?”

Ghimpu – coşmarul etern al lui Buquicchio

Preşedintele Comisiei de la Veneţia a crezut că a fost exhaustiv la ultima întâlnire cu preşedintele interimar al Republicii Moldova. I’ll be back, zice Mihai Ghimpu. Dacă vă mai amintiţi, la întoarcerea din vizita de la Strasbourg, preşedintele interimar ameninţa că dacă nu se va găsi soluţia modificării articolului 78 în Parlament, va reveni pe capul lui Buquicchio.

Preşedintele Comisiei de la Veneţia, Gianni Buquicchio, care a avut impresia că a fost destul de explicit încă de la primele discuţii cu înzestratul nostru preşedinte, a rămas exasperat de insistenţa interimarului, care i-a tot fluturat aşii prin faţa ochilor. Europa crede, însă, mai mult în prevederile constituţionale, decât în trucuri de cartofor. De aceea, la ultima întâlnire cu reprezentanţii guvernării de la Chişinău, Buquicchio a fost cât se poate de tranşant în declaraţii. Republica Moldova are dreptul să-şi organizeze instituţiile statului şi să redacteze Constituţia cum doreşte, însă procedura de modificare trebuie să ţină cont de prevederile actualei Constituţii şi de avizul Comisiei de la Veneţia, a spus el, ca să înţeleagă şi cei mai grei de cap.

Arcadie Barbăroşie: Şansele de soluţionare a conflictului transnistrean sunt tot mai puţine

Preşedintele ucrainean Victor Ianukovici va insista ca Misiunea EUBAM să plece din Ucraina, iar după plecarea acesteia, frontiera dintre Ucraina şi Transnistria va fi redeschisă, iar Chişinăul nu va mai putea, aşa cum poate astăzi, să controleze fluxul de mărfuri care ies şi intră în această regiune a Republicii Moldova. De această părere este analistul politic Arcadie Barbăroşie, directorul Institutului pentru Politici Publice.

„Domnul Ianukovici a manifestat o atitudine negativă faţă de EUBAM şi intenţionează să nu mai accepte prezenţa acestei misiuni europene pe teritoriul Ucrainei. Mă tem că Republica Moldova nu va mai putea conta pe ajutorul Kievului pentru soluţionarea conflictului în interesul nostru”, a declarat pentru FLUX Arcadie Barbăroşie.

Continuă să citești „Arcadie Barbăroşie: Şansele de soluţionare a conflictului transnistrean sunt tot mai puţine”

Republica Moldova este împinsă spre un război diplomatic cu Ucraina

Deputatul PD Oazu Nantoi, expert pe problematica transnistreană, consideră că, în cazul în care autorităţile de la Kiev vor redeschide frontiera cu Transnistria, vor pune în situaţie grea autorităţile moldovene, care vor fi nevoite să reacţioneze şi să se „războiască cu Ucraina”. Nantoi consideră că Ucraina nu are interes să ia o astfel de decizie, întrucât acest lucru ar provoca scandal şi o răcire categorică a relaţiilor dintre UE şi Ucraina.

„Consider că dacă s-ar întâmpla aşa ceva, ar fi vorba, în primul rând, de un scandal şi o răcire categorică a relaţiilor dintre Uniunea Europeană şi Ucraina. Şi eu nu sunt sigur că administraţia de la Kiev este gata să meargă în această direcţie. Totodată, astfel ar fi încurajat şi mai mult regimul de la Tiraspol, fiind, totodată, pusă într-o situaţie dificilă conducerea Republicii Moldova, care va fi nevoită să reacţioneze, în pofida faptului că nu este cazul să ne războim cu Ucraina”.

Continuă să citești „Republica Moldova este împinsă spre un război diplomatic cu Ucraina”

Moscova şi Kievul fac front comun împotriva Republicii Moldova?

Preşedintele rus Dmitri Medvedev şi cel ucrainean, Victor Ianukovici, au decis să deblocheze frontiera Republicii Moldova cu Ucraina pe segmentul regiunii transnistrene. Acest lucru ar însemna neutralizarea Misiunii EUBAM la frontiera moldo-ucraineană care obligă firmele din regiunea transnistreană să se înregistreze la Chişinău şi să aplice ştampila vamală a Republicii Moldova pentru operaţiunile de import-export. Despre acest lucru scrie în ediţia electronică de joi, 13 mai, cotidianul rusesc Nezavisimaia Gazeta.

Potrivit publicaţiei, în cadrul vizitei preşedintelui rus Dmitri Medvedev în Ucraina, preconizată pentru perioada 17-18 mai curent, cei doi şefi de stat vor emite o declaraţie comună cu referire la regiunea transnistreană a Republicii Moldova. Nezavisimaia Gazeta menţionează că a obţinut aceste informaţii de la sursele sale din cadrul Ministerului rus de Externe. Esenţa acestei declaraţii o constituie, potrivit sursei, „intenţiile Rusiei şi Ucrainei de a-şi coordona eforturile privind reglementarea transnistreană, unde ambele state au statut de garanţi şi intermediari”.

„Un falus pentru Filat” ca „să dea la bot” la toată Moldova

Desigur, numai în Republica Moldova, unde democraţia este paravanul sub care se ascunde un regim autoritar şi mafiot, este posibil ca demnitarul responsabil de lupta cu crima economică şi corupţia să declare public că „va da la bot la toată lumea” care va atinge cumva interesele primului ministru. Exact acest lucru l-a făcut Viorel Chetraru, directorul Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi a Corupţiei, pe data de 6 mai 2010, atunci când l-a felicitat personal pe premierul Vladimir Filat cu ziua de naştere. “Să ştiţi că aveţi în spate o echipă de băieţi care, dacă va trebui, o să dea la bot la toată lumea”, a spus Chetraru.

Continuă să citești „„Un falus pentru Filat” ca „să dea la bot” la toată Moldova”

Religia în şcoală – DA! Referendum consultativ – NU!

Angajată şi subordonată politic, Mitropolia Chişinăului nu mai pridideşte de câteva luni încoace să se jure înfocat şi public cât de mult susţine „iniţiativa curajoasă” a fostului securist nr. 1, Valeriu Pasat, privind desfăşurarea unui referendum consultativ naţional în problema predării religiei în şcolile de stat. FLUX a mai scris despre subiectul respectiv, arătând această ciudată la prima vedere inversare de roluri: în loc ca Pasat şi alţii să susţină Biserica într-o chestiune sau alta, Biserica îl susţine pe Pasat, aşternându-i-se la picioare şi punându-i la dispoziţie, pentru uz politic, toate structurile sale (eparhii, protopopiate, parohii) cu tot cu clerici şi credincioşi.