Angajată şi subordonată politic, Mitropolia Chişinăului nu mai pridideşte de câteva luni încoace să se jure înfocat şi public cât de mult susţine „iniţiativa curajoasă” a fostului securist nr. 1, Valeriu Pasat, privind desfăşurarea unui referendum consultativ naţional în problema predării religiei în şcolile de stat. FLUX a mai scris despre subiectul respectiv, arătând această ciudată la prima vedere inversare de roluri: în loc ca Pasat şi alţii să susţină Biserica într-o chestiune sau alta, Biserica îl susţine pe Pasat, aşternându-i-se la picioare şi punându-i la dispoziţie, pentru uz politic, toate structurile sale (eparhii, protopopiate, parohii) cu tot cu clerici şi credincioşi.
Pasat, individul care a luat apă în gură şi a evitat să se pronunţe, bunăoară, în chestiunea homosexualităţii (oamenii informaţi ştiu de ce!), pedalează în continuare cu putere pe ideea anunţatului referendum. Astfel, sâmbătă, 8 mai, Pasat va convoca, prin intermediul mitropolitului Vladimir Cantarean, adunarea „grupului de iniţiativă pentru colectarea semnăturilor” în vederea organizării referendumului.
Mulţi dintre creştinii creduli, copleşiţi de greutatea pe care trebuie să-l aibă cuvântul unui ierarh, nici nu au observat că mesajul desprins de pe preasfinţitele buze ale înaltului mitropolit este unul eminamente politic şi că riscurile la care este expusă astfel Biserica se pot transforma într-o singură zi, în pericole pe termen lung.
Pasat vrea cu tot dinadinsul să se lanseze în viitoarele alegeri parlamentare. Pentru asta ţinteşte să încalece un partid politic care să pară breaz de vreme ce va fi blagoslovit de dreapta vânjoasă a mitropolitului Vladimir, prietenul său neschimbat şi devotat trup şi suflet. Pe Pasat nu-l doare nici măcar în cot de consecinţele pe care Biserica riscă să le suporte în urma aventurii în care o atrage din cauza poftelor sale politice.
Care sunt riscurile şi consecinţele la care Pasat expune Biserica?
1. Nimeni nu poate garanta că, în condiţiile în care religia poate fi introdusă în şcoală prin simple decizii administrative ale Ministerului Educaţiei, populaţia se va prezenta masiv la referendumul lui Pasat.
2. Chiar dacă am admite că la referendum va participa numărul de cetăţeni cu drept de vot cerut de lege, nu există nici un fel de garanţie că majoritatea dintre ei vor fi favorabili ideii lui Pasat.
2. Un eşec al referendumului va spulbera argumentul celor 94% de ortodocşi din Republica Moldova, reducând acest procent nu la cota celor care se vor prezenta la urne, ci doar la numărul celor care vor susţine „curajoasa iniţiativă” a fostului securist nr. 1.
4. Astfel, printr-un truc politic de două parale, Pasat şi mitropolitul său iubit vor reuşi performanţa de a transforma majoritatea ortodoxă din ţară într-o minoritate politică, înmormântată definitiv, la nivelul discursului public, sub lespedea procentului celor care vor opta politic pentru „bazele Ortodoxiei” lui Pasat.
5. Un eşec al referendumului va consolida tabăra adversarilor predării religiei în şcoală şi va bloca pentru o perspectivă îndelungată posibilitatea introducerii şi menţinerii acestei materii în învăţământul de stat.
În aceste condiţii, lozinca zilei trebuie să fie, pentru orice bun creştin, simplă: Religia în şcoală – DA! Referendum consultativ – NU!
federiuc.net 