Zilele acestea, m-am întâlnit cu un vechi prieten din Transnistria. După ce s-au consumat formalităţile de genul „Ce mai faci, cum îţi merge?…”, acesta mi-a zis, cu o bucurie greu de ascuns: „Mi-a venit”. „Ce?”, îl întreb. „Cetăţenia”, mi-a răspuns încântat. Vorbea, bineînţeles, de cetăţenia română. L-am felicitat, am mai discutat puţin despre formalităţile pe care urmează să le facă, ca să devină cetăţean român … Continuă să citești Marşurile „unioniştilor” – CUI PRODEST?