Basarabenii refugiaţi în România în timpul războiului vor primi despăgubiri pentru bunurile pierdute

Guvernul României a aprobat ieri o serie de norme metodologice, privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români ale căror bunuri au fost sechestrate în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, în timpul celui de-al doilea război mondial sau în urma aplicării Tratatului de Pace de la Paris, semnat între România şi Puterile Aliate la 10 februarie 1947, informează AP FLUX.

Modificările s-au impus în contextul în care procedura de evaluare a despăgubirilor s-a dovedit a fi extrem de greoaie. Acestea au fost operate pentru adaptarea legislaţiei actuale şi aplicării 290/2003 şi pentru Crearea unui Serviciu specializat care va activa în cadrul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor cu rang de subsecretar de stat, numit prin decizie a primului-ministru, care organizează, conduce şi răspunde de activitatea acestui serviciu.

Printre atribuţiile care îi revin acestui Serviciu se numără: centralizarea informaţiilor de la comisiile judeţene şi a municipiului Bucureşti; întocmirea documentelor de plată a despăgubirilor şi oferirea de propuneri privind plata despăgubirilor; verificarea documentelor de plată; îndrumarea metodologică a comisiilor judeţene şi a municipiului Bucureşti etc.

Astfel, urmează ca după ce comisia judeţeană va emite decizia privind cuantumul despăgubirilor, aceasta va fi transmisă la comisia centrală, iar de aici, la Ministerul Finanţelor care va aloca banii beneficiarilor.

Precizăm că doar în Judeţul Braşov, peste 600 de persoane au depus la Instituţia Prefectului Judeţului Braşov dosare prin care solicita despăgubiri pentru bunurile pe care le-au deţinut înainte de cel de-al II-lea Război Mondial în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţei şi pe care au fost nevoiţi să le abandoneze, pentru a se refugia din calea armatei sovietice.

Potrivit datelor prezentate de Guvernul României, până în prezent, au fost emise 3.000 de hotărâri din cele 18.000 de cereri înregistrate la Instituţiile Prefectului din ţară, dintre care: 70% hotărâri de admitere şi 30% hotărâri de respingere, mai informează AP FLUX.

2 comentarii

  1. salut,sunt o mostenitoare a nimic,bunicul nu a fost rege sa primeasca inapoi castele si mosii,a fost un om de rand care a parasit in pripa tot ce a agonisit,cu speranta ca va ramane si urmasilor ceva.A venit in Romania si a murit cu durere in suflet(stop cardiac stand in gradina pe un scaun) ca nu se mai poate reintoarce la casa lui din Tighina.Tata a suferit si el mult caci dupa refugiul acela a mai „beneficiat”de a doua lovitura in viata-casa construita in graba aici in romania de bunicii mei a fost demolata pentru construirea unui minunat cartier de blocuri-unde am fost fortati sa ne instalam si noi.Asa ca noi,nepotii bunicului refugiat nu mostenim nimic,doar amintiri.Acum legea restituirilor o consideram binevenita-o alinare ptr.suflete haituite pe nedrept.Dar am aflat o veste care circula prin viu grai ca aceste despagubiri se dau pe baza de pile si relatii.Si tind sa cred ca e asa caci desi avem un dosar aproape perfect,cu acte si documente nu reusim sa obtinem acei bani.Nu avem radacini pentru ca ne-au fost taiate cu cruzime.Eram copil si-i auzeam pe unii localnici zicand”basaraboii dracului au venit sa ne ocupe orasul,si ma durea cumplit in inima mea de copil.Ce vina aveau acesti napastuiti ca au fost dezradacinati din casele lor si locurile invadate de rusi?au vrut sa ramana romani si cu ce s-au ales?

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s