M-am întrebat adesea dacă în România contemporană noţiunea de carieră publică are cu adevărat sens. Dacă ideea unui angajament durabil în serviciul public, într-o instituţie a guvernării locale sau centrale, poate avea vreun grad de atractivitate pentru cei mai buni dintre absolvenţii universităţilor de azi. Dacă, în fapt, într-o instituţie publică nu eşuează doar inteligenţele prudente, vocaţiile mediocre, talentele incerte. Continuă să citești „Funcţionarul – tentativă de reabilitare”

Un preot de la Mitropolia Moldovei luptă cu înverşunare să delegitimeze Parcela de onoare a ostaşilor români din Feşteliţa

Caz ieşit din comun în satul Feşteliţa, raionul Ştefan-Vodă. Preotul din localitate, subordonat canonic Mitropoliei Moldovei, interzice enoriaşilor să intre pe poarta centrală a cimitirului, din cauză că la intrarea în locul de veşnică odihnă al satului au fost amplasate… mormintele eroilor români căzuţi în cel de-al Doilea război mondial. Gestul preotului i-a nedumerit pe o parte dintre localnici, în timp ce alţii se supun evlavios şi ocolesc poarta centrală, ajungând la mormintele celor apropiaţi printr-o poartă veche care se află în spatele ţintirimului. Continuă să citești „Memoria eroilor români, profanată în continuare”

Prutul este un râu care trebuie să ne unească, nu să ne separe. De-a lungul secolelor legătura dintre cele două maluri ale lui a fost asigurată de podurile stabile sau plutitoare aşezate la trecătorile cunoscute sub numele generic de vaduri. Dintre cele 22 de poduri peste râul Prut, care până în 1944 legau Basarabia de restul României, nu au fost distruse doar două, feroviare, şi anume cele de la Cantemir – Fălciu şi Ungheni – Holboca (spre Nicolina). Continuă să citești „Podul Leova-Bumbăta. Încremenirea în proiect”

În ţară, în ţărişoară, în Basarabia, în Transnistria lumina ca şi cum se întunecă, umbra lui Cain, pustiitoare, se alungeşte, creşte, omul trăieşte de azi pe mâine, nu are pâine de saţ, nu are minimul de existenţă, nu are cu ce-şi hrăni copiii, nu are cu ce ieşi în lume, anafură, se întâmplă, nu are. Continuă să citești Jalea

În noaptea de sâmbătă spre duminică, în urma unui tragic accident rutier, a plecat la Domnul marele poet basarabean, Grigore Vieru. Dumnezeu l-a luat dintre noi cu puţin înainte ca poetul să împlinească 74 de ani. Grigore Vieru este, probabil, cel mai cunoscut condeier în rândul românilor de pretutindeni, în special, de cei care sunt sau au fost copii în perioada zbuciumatei sale vieţi, graţie … Continuă să citești S-a stins din viaţă Grigore Vieru

Un grup de persoane, însoţit de reprezentanţi ai administraţiei municipale Bălţi, a comemorat astăzi ziua în care Consiliul judeţean Bălţi (Zemstva) a votat Actul Unirii Basarabiei cu Ţara-mamă, informează AP FLUX.

Judeţul Bălţi a fost primul din Basarabia care s-a pronunţat, la 3 martie 1918, în favoarea unirii Basarabiei cu România. Ulterior, la 27 martie a aceluiaşi an, Basarabia s-a reunit oficial cu Ţara-mamă.

La iniţiativa Asociaţiei Istoricilor din Republica Moldova, cu această ocazie, la Bălţi au fost organizate o serie de manifestaţii în cinstea acestei zile importante pentru istoria Basarabiei. Totodată, în dimineaţa zilei de astăzi, mai mulţi locuitori din Bălţi, printre care şi reprezentanţii creştin-democraţi din Consiliul municipal Bălţi, au depus coroane de flori la monumentul domnitorului Ştefan cel Mare din centrul municipiului.

Continuă să citești „Locuitorii municipiului Bălţi au comemorat ziua în care s-a decis unirea Basarabiei cu România”

Patriarhia Română reiterează poziţia sa, privind cooperarea frăţească între cele două biserici ortodoxe, care activează pe teritoriul Republicii Moldova, respectiv Mitropolia Chişinăului şi a întregii Moldove, subordonată canonic Patriarhiei Ruse, şi Mitropolia Autonomă a Basarabiei, subordonată Patriarhiei de la Bucureşti, informează AP FLUX.

Continuă să citești „Patriarhia Română îşi reafirmă dorinţa de a stabili un dialog constructiv cu Biserica Ortodoxă Rusă”

În cadrul unei ceremonii festive, desfăşurate joi în sala Palatului Roznovanu, sediu al Primăriei municipiului Iaşi, primarul de Chişinău, Dorin Chirtoacă şi Gheorghe Nichita, edil al Iaşilor, au semnat actul de înfrăţire al celor două localităţi, informează AP FLUX.

Reamintim că proiectul de înfrăţire al Iaşilor şi Chişinăului a fost promovat insistent, timp de peste doi ani de zile, de către consilierii creştin-democraţi din Consiliul Municipal Chişinău şi abia recent, forurile deliberative ale respectivelor oraşe au luat o decizie oficială în acest sens. Precizăm, totodată, că în semn de recunoştinţă faţă de poziţia lor principială în problema sus-numită, creştin-democraţii Alexandru Corduneanu, Ion Gabura, Ion Varta şi Iurie Roşca au primit, din partea adminisrtaţiei ieşene, în cadrul unei ceremonii speciale, la care a asistat şi preşedintele României, Traian Băsescu, premii de excelenţă „pentru contribuţia esenţială la procesul de înfrăţire între municipiile Iaşi şi Chişinău”.

Continuă să citești „Oraşele româneşti Iaşi şi Chişinău s-au înfrăţit oficial”

În acest an se împlinesc 149 ani de la înfăptuirea „Micii Uniri”, cum o numeşte Bogdan Petriceicu-Haşdeu. În ce a constat, de fapt, această mică unire?

Unirea principatului Valahia cu cel al Moldovei a avut loc în data de 24 ianuarie 1859, prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza ca domn, atât la Iaşi, cât şi la Bucureşti. Unirea celor două Principate a constituit primul pas pe calea străbătută de naţiunea română spre realizarea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, când s-a încheiat îndelungatul proces legic de formare a statului naţional unitar român.

Continuă să citești „149 de ani de la Unirea Principatelor Române”

Consiliul municipal Chişinău a aprobat astăzi Acordul de înfrăţire a municipiului Iaşi din România cu municipiul Chişinău. Ceremonia de semnare a documentului de către cele două părţi va avea loc pe data de 24 ianuarie curent, la Iaşi, zi în care românii sărbătoresc Ziua Unirii Principatelor Române, informează AP FLUX.

Continuă să citești „Municipiile Chişinău şi Iaşi se vor înfrăţi de Ziua Unirii Principatelor Române”

Liderul Partidului Social Democrat, Dumitru Braghiş, afirmă că nu este corect ca, în cazul tensiunilor care există în prezent între Chişinău şi Bucureşti să fie învinuite doar autorităţile moldovene, deoarece, de multe ori, vinovate pentru această situaţie sunt inclusiv autorităţile române, informează AP FLUX.

În opinia lui Braghiş, unele dintre reacţiile autorităţilor de la Chişinău sunt determinate de anumite poziţii pe care le are Bucureştiul, atitudini care tensionează şi mai mult aceste relaţii. „De aceea, să învinuim doar Chişinăul cred că nu este corect. Atunci când Chişinăul ia o anumită poziţie sau emite vreo declaraţie împotriva României, nu este obligatoriu ca Bucureştiul să dea curs acestor provocări şi să răspundă prin reciprocitate, lucru care provoacă o serie de reacţii în lanţ”, a spus Dumitru Braghiş.

Continuă să citești „Dumitru Braghiş: Vina pentru relaţiile proaste cu România o poartă nu doar Chişinăul, ci şi Bucureştiul”

Reprezentanţi ai Academiei franceze dezmint afirmaţiile făcute de ziaristul moldovean Viorel Mihail într-un articol publicat în ziarul Moldova Suverană pe data de 10 ianuarie 2008. Acesta pretinde că noul Le Petit Larousse ar recunoaşte termenul de „limba moldovenească”, informează AP FLUX.

În articolul „Academia franceză a acceptat termenul de limba moldovenească”, Viorel Mihail afirmă: „în (la pag. 1647!) scrie negru pe alb: Roumanie, cap. Bucarest, langue roumain; iar mai încoace (la pag. 1528!) citim Moldavie: cap. Chisinau, langue moldave. Cum ar zice rusul: priehali! Comunitatea internatională a încetăţenit termenul limba moldovenească”.

Continuă să citești „Reprezentanţi ai Academiei Franceze dezmint că ar fi recunoscut termenul de „limba moldovenească””

Mitropolitul Basarabiei, ÎPS Petru Păduraru, a trimis zilele acestea o scrisoare adresată Secretariatului General al Consiliului Europei, Comitetului de Miniştri al CE şi Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), prin care le cere să ia atitudine în legătură cu abuzurile din partea autorităţilor de la Chişinău asupra Mitropoliei Basarabiei, informează AP FLUX.

În scrisoarea respectivă, mitropolitul atrage atenţia asupra mai multor cazuri de abuz şi intimidare la care au fost supuşi clericii şi enoriaşii din cadrul Mitropoliei Basarabiei, precum şi asupra recentelor declaraţii ale preşedintelui Vladimir Voronin, care ameninţa oficial, la finele anului trecut, cu scoaterea în afara legii şi anularea înregistrării din 30 iulie 2002 a acestei Biserici.

Continuă să citești „Mitropolia Basarabiei cere intervenţia Consiliului Europei”

România nu este obligată să consulte Uniunea Europeană atunci când decide să ofere cetăţenie română pentru cetăţenii moldoveni, a declarat la Chişinău ministrul italian de externe Massimo D’Alema, citat de AP FLUX.

În cadrul unei conferinţe de presă, organizată ieri, 9 ianuarie, cu ocazia unei vizite oficiale efectuată în Republica Moldova, şeful diplomaţiei italiene, Massimo D’Alema, a declarat că eliberarea cetăţeniei române nu priveşte ţările europene şi că această chestiune este o problemă internă a României.

Continuă să citești „Eliberarea de paşapoarte româneşti moldovenilor ţine exclusiv de autorităţile române”