ACUM ORI NICIODATĂ. Cartoful fierbinte pe nume Unirea

Un articol mai degrabă manipulator, bazat pe supoziții și declarații rupte din context, a stârnit discuții aprinse în spațiul mediatic românesc, dar și prin culoare, bănuiesc. Este vorba despre o pretinsă înțelegere a puterii de la București cu factorii de decizie de la Bruxelles cu privire la o posibilă alipire a Republicii Moldova la România, în contextul riscurilor de securitate, pe care le implică războiul declanșat de Rusia în Ucraina.

Sursa primară menționează că o asemenea solicitare ar fi avut Maia Sandu, președintele RM, când a mers la București să ceară ajutor, după ce a devenit clar că, fără România, Republica Moldova nu poate supraviețui crizei energetice și sociale în care s-a pomenit.

Deși nimeni altcineva nu confirmă că ar fi existat asemenea discuții, știrea a prins imediat aripi, ceea ce demonstrează că subiectul este unul extrem de fierbinte și foarte actual. Astfel, putem presupune că scopul acestei știri a fost nu atât de a informa, cât de a provoca, de a declanșa această dezbatere. Iar în aceste condiții, scopul scuză mijloacele, cum altfel să scoți tema unirii din zona tabu, în care este ținută deliberat și forțat, pe parcursul celor nouă luni de când durează războiul?

Or, atât Chișinăul oficial, cât și puterea de la București au făcut tot posibilul până acum ca publicul spectator (și speriat de bombele lui Putin) să excludă din start această variantă și să-și concentreze atenția exclusiv către cererea de aderare la UE, aprobată în grabă și fără condiții de Bruxelles.

De ce atâta reticență față de proiectul Unirii, mai ales că acesta ar asigura un traseu mult mai scurt către „integrarea în UE”, dacă tot vorbim despre un obiectiv strategic al puterii de la Chișinău, cel puțin? Că, în fond, în interiorul granițelor UE, Republica Moldova și România s-ar contopi în mod automat, mai ales că majoritatea moldovenilor „independenți” au de mult și cetățenie română. În fine, e mult de discutat la acest capitol, dar cert este că răspunsul trebuie căutat în zona ideologică, nicidecum în cea a pragmatismului și… patriotismului.

Și-au schimbat Maia Sandu și forțele care o controlează atitudinea față de acest subiect extrem de „sensibil” pentru ei?

Situația este astăzi, cu adevărat, disperată în Moldova cea independentă doar cu numele. Apar tot mai multe semne că falimentul este iminent. Mai mult, șansele guvernării „proeuropene” să supraviețuiască acestui drum drum lung și anevoios (la integrarea europeană mă refer) sunt minime. Or, dacă pică actuala guvernare, este evident că alta mai bună și la fel de „proeuropeană” este puțin probabil să mai prindem în perioada imediat următoare. Dimpotrivă, traseul nostru o va lua, în mod aproape sigur, îndărăt. În aceste condiții, este foarte posibil să fi apărut această ezitare, nu atât la Chișinău și București, cât în cancelariile occidentale, care sunt nevoite să constate că și-au făcut iluzii degeaba și riscă să piardă toată investiția de ani de zile.

De aceea, admit o posibilă schimbare de macaz. De aici și concluzia că forfota provocată de știrea buclucașă nu este întâmplătoare.

Pe de altă parte, dacă privim lucrurile din perspectivă pur românească este evident că o șansă mai bună pentru reunire nu vom avea degrabă. Istoria a demonstrat că, atunci când Rusia slăbește (iar acest război a slăbit-o în mod vădit), România poate deveni puternică. Or, situația de azi seamănă aproape leit cu cea de acum 104 ani, când războiul civil din Rusia țaristă (care poate fi asemuit cumva cu criza ruso-ucraineană de astăzi) a permis constituirea statului național unitar român, numit și România Mare. O astfel de șansă a existat și în 1991, dar pe aceea am ratat-o, din motive obiective sau mai puțin obiective, fapt ce ar trebui să devină, în mod normal, o lecție extrem de importantă pentru patrioții din sistemul de comandă românesc.

Așa sau altfel, subiectul Unirii a fost eliberat din captivitate și va deveni, în următoarea perioadă, cap de afiș în dezbaterile publice. Iar asta înseamnă că și turbulențele de la vârf până la firul ierbii se vor accentua.

Să sperăm că, de această dată, vom avea de câștigat și noi, nu doar străinii!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.