Avem mulți interpreți de muzică populară, dar prea puțini cu adevărat valoroși. Horele, sârbele, până și doinele adaptate după vremurile noastre sunt atât de banale și lipsite de substanță, încât, de multe ori, ajung să fie asociate, pe bună dreptate, cu rău famatele manele, care intoxică sufletul și ridică prostia la rang de virtute.

Muzicanții de duzină, care, odată cu dezvoltarea televiziunii și apariția internetului, au invadat spațiul public, atacă fără milă una dintre cele mai sacre valori ale neamului: folclorul – firul de aur care ne leagă de înaintașii noștri și nu ne lasă să uităm cine suntem de fapt.

Că prostimea consumă muzică de trei parale este un lucru știut. Dar este o blasfemie să scoți pe bandă rulantă cântece în bătaie de joc, compuse în cinci minute, cum se lăuda unul dintre campionii kitsch-ului popular, și să mai pretinzi că ești artist pe de asupra. Dar nu despre pângăritori vreau să vorbesc acum.

Avem aici, în spațiul românesc dintre Prut și Nistru, o trupă de excepție, care, în opinia mea, este inegalabilă astăzi: ansamblul „Plăieșii”, format dintr-un cor de bărbați și condus de folcloristul și interpretul Nicolae Gribincea. Nu vreau să spun că nu există și alți artiști de ramură care merită și trebuie respectați. Plăieșii au însă ceva deosebit, care te face să vibrezi, chiar dacă nu ai afinități față de acest gen muzical.

Nu știu de unde și cum reușește Nicolae Gribincea să culeagă toate aceste perle culturale, cert este că ceea ce face el acum va dăinui mult timp de acum încolo. Sper și cred că așa va fi și vreau să-i mulțumesc pentru asta. Este ca un bijutier iscusit care curăță pietrele prețioase de impurități și le transformă în adevărate opere de artă. Ar fi un mare păcat să nu le punem în valoare, acum, când există atâtea posibilități.

Cântecele Plăieşilor, simple în aparență, conțin atâta profunzime și reflectă atât de exact particularitățile satului românesc de odinioară, încât îți descifrează întregul cod genetic al neamului nostru. Zâmbesc și îmi dau lacrimile, când ascult muzica lor.

Moldoveni, ardeleni, munteni, ascultați-i și prețuiți-i. Cât îi mai avem.