Un preot de la Mitropolia Moldovei luptă cu înverşunare să delegitimeze Parcela de onoare a ostaşilor români din Feşteliţa

Caz ieşit din comun în satul Feşteliţa, raionul Ştefan-Vodă. Preotul din localitate, subordonat canonic Mitropoliei Moldovei, interzice enoriaşilor să intre pe poarta centrală a cimitirului, din cauză că la intrarea în locul de veşnică odihnă al satului au fost amplasate… mormintele eroilor români căzuţi în cel de-al Doilea război mondial. Gestul preotului i-a nedumerit pe o parte dintre localnici, în timp ce alţii se supun evlavios şi ocolesc poarta centrală, ajungând la mormintele celor apropiaţi printr-o poartă veche care se află în spatele ţintirimului.

În cimitirul din Feşteliţa sunt înhumaţi peste 40 de ostaşi români. Mormintele, părăsite pe timpul regimului sovietic, au fost îngrijite pe ascuns de oamenii din localitate, la fel ca şi în alte sate unde există morminte ale ostaşilor români căzuţi în luptă pentru eliberarea Basarabiei de sub ocupaţia sovietică. Iniţiativa de a amenaja mormintele şi de a cinsti memoria ostaşilor români aparţine primarului creştin-democrat din Feşteliţa, Nicolae Tudoreanu, care a reuşit, cu sprijinul Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor Români din România, să amenajeze aceste morminte şi să scrie pe plăcile comemorative numele eroilor români îngropaţi acolo. Inaugurarea Cimitirului a avut loc pe data de 7 iunie 2008. La eveniment au participat oficiali de la Bucureşti şi Chişinău şi locuitorii satului Feşteliţa.

Nimeni însă nu s-a aşteptat că această realizare creştinească a Primăriei din Feşteliţa o să atragă după sine o serie de probleme serioase care pun în dificultate activitatea administraţiei locale şi a primarului Nicolae Tudoreanu, în particular.

În primul rând, amenajarea mormintelor eroilor români a provocat insomnii şi indigestii preotului procomunist din localitate, Zaharia Rusu, subordonat Patriarhiei Ruse, care a început să ţese intrigi şi să provoace enoriaşii împotriva primarului Tudoreanu. Iniţial, preotul a răspândit zvonul că amenajarea mormintelor ostaşilor români reprezintă un prim-pas spre trecerea la calendarul ortodox pe stil nou, ceea ce înseamnă că enoriaşii din Feşteliţa vor fi impuşi să serbeze Crăciunul şi alte sărbători creştineşti „ca românii şi ca occidentalii”. Întrucât argumentul cu schimbarea calendarului a avut efect asupra unui număr mic de săteni, preotul a găsit între timp un argument mult mai convingător. De această dată, preotul antiromân s-a luat de caldarâmul de la intrarea în cimitir şi de pe aleile dintre mormintele eroilor. Potrivit lui, desenul de pe pavajul construit odată cu mormintele ostaşilor români, ar conţine semnul crucii, iar toţi acei „care calcă pe Sfânta Cruce, fac un mare păcat în faţa lui Dumnezeu”.

„Este un caldarâm obişnuit, la fel cum e şi cel din faţa magazinului din sat. Asemenea pavaj găseşti peste tot în Chişinău. Preotul însă nu le interzice oamenilor să intre în magazin şi nici el personal nu se sinchiseşte să calce pe „crucile” din faţa magazinului”, ne spune primarul. Când vine vorba de cimitir însă, situaţia se schimbă: „Când avem înmormântări în sat, preotul duce mortul şi lumea prin râpa din preajma cimitirului pentru a-l ocoli şi pentru a intra prin poarta din spate. Este cinic şi revoltător ce se întâmplă. Oamenii aşteaptă preotul să plece şi se întorc prin poarta din faţă”, ne spune Nicolae Tudoreanu.

„Sunt convinsă că cei care au amenajat cimitirul nu au avut, în niciun caz, scopul să ponegrească Crucea sau credinţa”

În timp ce ne deplasam spre cimitirul din sat, am încercat să aflăm de la oameni ce cred despre acest conflict. După ce ascultau întrebarea, localnicii se grăbeau să plece, invocând mai multe motive: fie că n-au fost în sat în acea perioadă, fie că nu-i de competenţa lor să se dea cu părerea în această chestiune.

Abia când am ajuns la şcoala din localitate, am reuşit să stăm de vorbă cu o profesoară de limba franceză, care s-a prezentat Nina Morav. Doamna profesoară ne-a asigurat că nu poate spune nimic de rău despre inaugurarea Parcelei de onoare a eroilor români. În ceea ce priveşte problema cu pavajul din cimitir, Nina Morav are o opinie clară: „Niciodată nu am văzut pe pavajul de la intrarea în cimitir altceva decât de o floare. Preotul spune că acolo este reprezentată crucea şi că este interzis să călcăm acolo. Unii creştini calcă pe acolo, alţii nu calcă. Suntem cam rătăciţi în această problemă. Eu însă cred că nu trebuie să dăm mare importanţă la acest lucru. Sunt sigură că cei care au cumpărat acest caldarâm nu au avut nicidecum scopul să ponegrească crucea sau credinţa. Personal, intru pe acea poartă pentru că aşa m-am obişnuit şi pentru că nu văd nicio problemă în asta”.

Nina Morav mai spune că nu toţi oamenii au privit cu ochi buni ideea de a amenaja mormintele ostaşilor români, pentru că li s-a spus că acest lucru înseamnă că va fi schimbat calendarul sărbătorilor creştineşti pe stil nou. „Când a fost inaugurată Parcela de onoare de la Feşteliţa, unii oameni au salutat acest lucru, alţii nu. Ni s-a spus că asta înseamnă că se va schimba calendarul sărbătorilor, iar oamenii s-au speriat. Nu vreau ca cineva să creadă că sunt împotriva Bisericii, pentru că sunt şi eu o persoană care merge la biserică, cred în Dumnezeu şi consider că orice român, moldovean trebuie să aibă această credinţă. Noi, şcoala, îngrijeam aceste parcele, chiar dacă nu întotdeauna foarte calitativ, iar faptul că aceste morminte au fost frumos amenajate constituie un lucru bun. Trebuie să ne gândim la ce s-a făcut bine, nu la lucrurile care ne fac să intrăm în conflict unii cu alţii”, ne-a mai spus doamna profesoară.

Şi-a găsit tatăl căzut în război abia după ce numele său a fost scris pe placa comemorativă

Ieşim din şcoală şi ne îndreptăm spre cimitir. Chiar la intrare vedem trei rânduri drepte cu cruci din granit, pe care este inscripţionat: „Eroi români necunoscuţi”. Pe părţile dreaptă şi cea stângă ale aleii principale sunt două plăci comemorative de granit unde sunt trecute câteva zeci de nume de soldaţi, care au căzut în acele locuri sau pe câmpurile de luptă din împrejurimi. „O parte au căzut în luptele care s-au dus pe malul Nistrului, pe moşia satului Talmaza. Unii dintre aceştia au fost aduşi şi înmormântaţi la noi”, ne spune Nicolae Tudoreanu. Primarul afirmă că numele a o parte dintre ostaşii români înhumaţi la Feşteliţa au fost descoperite cu ajutorul arhivelor care se află la Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor din Bucureşti. Alţii însă aşa şi au rămas necunoscuţi. „Aici este înmormântat un ostaş cu numele Chistruga. După ce am montat aceste plăci comemorative, a venit la noi o femeie din Orhei şi ne-a spus că este fiica răposatului. Am constatat că, odată cu amenajarea cimitirului la Feşteliţa, această persoană a aflat pentru prima dată ce s-a întâmplat cu tatăl său, dispărut fără veste în timpul războiului.

„Soldaţii români îngropaţi aici au apărat acest pământ”

Între timp, vedem o bătrână care se îndreaptă spre ieşirea din cimitir. Ne apropiem de ea şi o rugăm să ne spună câteva cuvinte. Îi spunem că ne interesează ce crede ea despre Parcela de onoare a ostaşilor români. „Eu sunt ucraineancă”, se pierde cu firea bătrâna, după care prinde la curaj şi spune: „Este bine că se îngrijesc mormintele. Toate mormintele trebuie îngrijite nu doar cele ale soldaţilor români. Soldaţii români îngropaţi aici au apărat acest pământ. Eu sunt ucraineancă. În timpul războiului, când a venit Armata română, a fost la noi, în Ucraina, un român care ştia şapte limbi străine. El ne-a apărat toată familia de nemţi. Le-a explicat nu ştiu ce în limba lor şi am fost lăsaţi în pace. Eu cred că unii abordează greşit această chestiune (problema Parcelei de onoare de la Feşteliţa – n.n.). Ne spune că o cheamă Nina Ivanovna Trifanovici. O întrebăm ce crede despre conflictul dintre preot şi primar referitor la pavajul dintre morminte. „Eu am mers întotdeauna pe aici şi nu consider că calc pe semnul crucii. Nimeni nu a pus aici semnul crucii, aşa-i floarea aceasta desenată. Nu numai aici e aşa, şi la magazin este la fel. Nu cred că cineva a făcut special ca să călcăm pe cruce aşa cum se afirmă. Soţul meu este înmormântat aici. Am trecut pe aici întotdeauna şi voi trece în continuare pentru că nu cred că este un păcat”, ne asigură bătrâna.

Preotul îl acuză pe primar că implementează proiecte din fonduri transfrontaliere

Deşi primarul se bucură de un real sprijin din partea comunităţii, el fiind ales în fruntea satului cu votul a 100 % din alegători, totuşi, afirmă dânsul, influenţa preotului este foarte mare, iar oamenii sunt confuzi şi derutaţi. „Mi-aş dori să vină vreun preot de la Mitropolie să vadă acest pavaj şi să spună dacă e într-adevăr aşa cum spune părintele Zaharia”, afirmă primarul.

„Războiul” declanşat de preot împotriva primarului de Feşteliţa nu se opreşte aici. Potrivit preotului, un alt „mare păcat” al lui Nicolae Tudoreanu îl constituie faptul că implementează în sat… proiecte cu bani din fonduri transfrontaliere (!). „Este mare păcat să te foloseşti de bani străini. Banii care vin din altă în satul nostru sunt ai diavolului, şi toţi cei care beneficiază de aceşti bani vor trebui să-i întoarcă la Judecata de Apoi”, îi sperie pe enoriaşi preotul satului. Astfel, oamenii, în loc să se bucure de succesul şi capacitatea primarului de a atrage bani în localitate, privesc cu scepticism şi nu ştiu ce să mai creadă.

Guvernul Grecianâi a sistat finanţarea unui proiect de reparaţie a drumului, din cauza cimitirului ostaşilor români

Nu doar preotul este cel care a reacţionat bolnăvicios la construcţia Parcelei de onoare de la Feşteliţa. Gestul primarului creştin-democrat a atras atenţia oficialilor de prim-rang de la Chişinău, pe atunci comuniştii aflaţi la guvernare, care i-au „arătat din deget” şi l-au avertizat că, în caz că nu se „cuminţeşte” vor întrerupe finanţarea unui proiect de reconstrucţie a drumului.

Proiectul de renovare a drumului a fost iniţiat încă în perioada Guvernului Tarlev şi a costat 3 milioane de lei. Lucrările de reconstrucţie au fost realizate în proporţie de 50 la sută, fiind alocate 1,1 milioane de lei, după care finanţarea a fost întreruptă brusc la indicaţia Zinaidei Greaceanâi, desemnată în funcţia de prim-ministru după demisia Guvernului Tarlev, în 2008.

Astfel, terenul a fost nivelat, a fost adus şi împrăştiat pietrişul, au fost instalate bordurile pe margini, a rămas doar să fie turnat asfaltul. Din păcate însă, ne spune primarul, lucrările nu au mai putut fi finisate, iar tot ce s-a făcut până acum se duce pe apa sâmbetei, pentru că panta e destul de abruptă, iar atunci când plouă tot pietrişul este dus la vale de şuvoaie. Şi bordurile lăsate pe marginea drumului încep să dispară una câte una, găsindu-şi rostul în gospodăriile unor săteni mai obraznici. „Este foarte regretabil că guvernul a procedat în acest mod. Reamenajarea Cimitirului eroilor români este o chestie principială, care ţine de morala noastră creştinească în primul rând. Păcat că guvernanţii confundă uneori lucrurile care trebuie făcute”, consideră Nicolae Tudoreanu.

Nu am reuşit să-l găsim şi pe preotul Zaharia Rusu să ne spună opinia sa cu privire la această problemă. Şi, desigur, suntem deschişi să-i facem publică şi părerea dânsului, în cazul în care va considera că ceea ce am relatat în acest articol nu corespunde realităţii.

Totodată, întrucât suntem siguri că problema va rămâne încă mult timp una deschisă, ne rezervăm dreptul să revenim la acest subiect ori de câte ori va fi nevoie, până când prigonitorii adevărului istoric îşi vor accepta înfrângerea şi ne vor lăsa, într-un sfârşit, în pace.

Nicolae FEDERIUC