„Ce dor am nu mă-ntrebați, / Ci caii vi-i adăpați / Și la iarbă să mi-i dați, / Caraule din voi să-mi stați, / Pe Dumnezeu nu-l uitați, / El vă păzește-n Carpați.” Asta spunea cândva marele nostru Eminescu, în „Serdariu”.

Iar noi, Condorii Negri, adăugăm: „Cât mai sunt copaci și de strajă lupii, cât vom mai putea să ținem pumnul strâns, vom cânta la focuri cântece de munte, bunilor ce astăzi ne privesc de sus”. Printre ei, printre bunii noștri, care ne privesc de sus, este și Eminescu, desigur.

Așa cum vă spuneam, prieteni, avem o bogăție la care alții pot doar să viseze. În vremuri vechi și noi, Carpații sunt cu noi. Așa că am decis, de această dată, să cântăm despre ei, despre munții noștri, care ne-au fost mereu scut, sursă de viață și motiv de mândrie. Noi, cel puțin, am considerat asta important.

De ziua nașterii în Cer a Marelui Poet, i-am adus astfel un omagiu.

„Carpații” – noua producție a formației Condorii Negri. Sperăm să vă placă. Dar dacă nu, nu-i bai, rămâne loc și pentru alții. Despre Carpați s-a cântat, se cântă și se va cânta mereu, pentru că măreția lor nu încape nici într-un singur vers, nici într-o singură melodie.

Audiție-vizionare plăcută!