Mai mulţi lideri politici din Republica Moldova consideră că autorităţile de la Chişinău ar trebui să se abţină de la declaraţi tranşante pe marginea proclamării independenţei provinciei sârbe Kosovo, informează AP FLUX.
„O soluţie excesiv de rapidă de rezolvare a diferendului transnistrean ar putea fi fatală pentru Republica Moldova”
Iurie Roşca, preşedintele Partidului Popular Creştin Democrat:
„Consider că Republica Moldova trebuie să urmărească cu atenţie evoluţiile pe plan internaţional, în legătură cu recentele evenimente din Kosovo. În acelaşi timp, trebuie să caute să evite orice paralelism sau analogie între situaţia din fostul spaţiu iugoslav şi, respectiv, Republica Moldova, cu trimitere la diferendul transnistrean. De asemenea, ţara noastră trebuie să facă tot posibilul prin intermediul principalilor actori politici, partidele politice parlamentare, pentru a menţine solidaritatea şi unitatea naţională asupra opticii prin care trebuie rezolvat diferendul transnistrean, de o manieră durabilă şi echitabilă, bazându-se pe platforma adoptată prin consens şi de comun acord, atât prin Hotărârea din 10 iunie 2005, cât şi prin Legea organică din 22 iulie 2005, astfel încât partenerii externi ai Republicii Moldova, care sunt angajaţi în efortul colectiv de a identifica soluţia optimă pentru restabilirea unităţii teritoriale, să cunoască poziţia clară şi univocă a statutului nostru în această chestiune. În context, vreau să atenţionez că graba, precum şi orice iluzie că ar putea fi identificată o soluţie excesiv de rapidă de rezolvare a diferendului transnistrean, ar fi fatale atât pentru independenţa Republicii Moldova, cât şi pentru perspectivele ei de integrare europeană şi de menţinere a suveranităţii statale.
Să nu uităm că principala cauză, dacă nu cumva chiar singura, a separatismului transnistrean şi a menţinerii stării de divizare teritorială rezidă în prezenţa militară ilegală a Federaţiei Ruse pe teritoriul nostru naţional, iar independenţa teritorială poate fi restabilită integral, doar după încetarea stării de ocupaţie militară. Din acest motiv, cred că Republica Moldova trebuie să-şi reafirme poziţia clară asupra propriilor interese naţionale, ca şi asupra raporturilor cu marii actori internaţionali angajaţi în procesul de identificare a celor mai optime căi de soluţionare a diferendului transnistrean”.
„Trebuie să mai aşteptăm, ca să luăm o decizie corectă”
Serafim Urechean, preşedintele Partidului „Alianţa Moldova Noastră”:
„Bineînţeles că, la capitolul declararea independenţei Kosovo, există o divizare a opiniilor, atât în cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite, cât şi în cadrul Uniunii Europene (cele 27 de state). Deocamdată, această divizare este destul de profundă, ţinând cont de comentariile publicate în mass-media. Astfel, nici România, nici Grecia şi nici Spania nu sunt gata pentru a recunoaşte statul independent Kosovo. În acelaşi timp, cred că această situaţie nouă, care s-a creat în regiunea Balcanilor, nu va afecta procesul de reglementare a conflictului transnistrean, deoarece la bazele celor două conflicte stau două situaţii diferite. În timp ce problema Kosovo este de natură interetnică, conflictul transnistrean este un conflict politic. Acest fapt îmi permite să consider, şi aceasta este, cel puţin, doleanţa mea şi a formaţiunii politice pe care o reprezint, că exemplul Kosovo nu va duce la tensionarea situaţiei în zona transnistreană. În situaţia noastră, oficialităţile Republicii Moldova ar trebui să se abţină, mai ales că opinia publică mondială, atât în cadrul Uniunii Europene, cât şi în cadrul ONU, este destul de divizată. Trebuie să mai aşteptăm, ca să luăm o decizie corectă”.
„Sperăm că acest exemplu să nu ne afecteze şi pe noi”
Dumitru Diacov, preşedintele Partidului Democrat:
„Am luat act cu îngrijorare de declaraţia de independenţă a autorităţilor kosovare şi sperăm că autorităţile europene vor gestiona în mod tolerant această situaţie, pentru a nu permite extinderea ei asupra spaţiului din Sud-Estul Europei. Am analizat toate declaraţiile guvernelor din Europa, care se arată îngrijorate de această situaţie, şi suntem solidari în acest sens. Ne dăm bine seama că există multe grupări separatiste, şi în Europa, şi în Transnistria, care ar dori ca exemplul kosovar să fie extins şi în alte zone de conflict, dar sperăm că, până la urmă, acesta să nu ne afecteze şi pe noi”.
„Moldova trebuie să se expună tranşant privind nerecunoaşterea independenţei provinciei sârbe Kosovo”
Declaraţia Partidului Social Democrat:
„Partidul Social Democrat (PSD) din Moldova îşi exprimă profunda îngrijorare privind evoluţia evenimentelor în provincia sârbă Kosovo şi cere Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene să expună tranşant poziţia Republicii Moldova privind nerecunoaşterea independenţei provinciei sârbe Kosovo şi să promoveze această poziţie la nivel european şi internaţional.
PSD speră că acest caz nu va deveni un precedent valabil pentru conflictele îngheţate din Europa, subliniind că proclamarea unilaterală a independenţei provinciei Kosovo, parte a teritoriului unui stat suveran, membru al ONU, fără aprobarea autorităţilor constituţionale ale Serbiei şi a Organizaţiei Naţiunilor Unite, constituie o încălcare a suveranităţii Serbiei, precum şi a Cartei ONU, a Rezoluţiei 1.244 a Consiliului de Securitate şi a Actului final al Conferinţei pentru securitate şi cooperare în Europa şi poate conduce la declanşarea unui val de procese secesioniste nu doar în Europa, dar şi în lume. Ne exprimăm convingerea că adoptarea unor decizii unilaterale, care atentează la suveranitatea şi integritatea teritorială a unui stat european, nu este soluţia cea mai bună pentru acest conflict şi poate provoca escaladarea confruntărilor. PSD consideră că misiunea ONU în Kosovo trebuie să întreprindă măsuri imediate, conform mandatului său, inclusiv prin anularea deciziilor luate de organele de autoadministrare de la Priştina”.
Politicienii moldoveni si societatea civila de la noi nu ar trebui sa faca analogie intre conflictul Kosovo si urmarile sale cu problema transnistreana. Conflictul Kosovo are substrat religios: albanezii din provincie sunt musulmani iar populatia bastinasa – sirbii sunt crestin ortodocsi. In Transnistria nu exista nici un conflict religios, iar, spre deosebire de albanezi si sirbi, rusii, romanii moldovenii si ucrainenii au aceeasi religie, mod de viatza similar si convietuiesc in pace pe acelasi teritoriu de multi ani. Prin urmare nu trebuie confundati termenii de separatism natural (dorinta majoritatii populatiei) si cel artificial (alimentat de factori externi sau a unui regim dictatorial).
ApreciazăApreciază