Eurovisionul şi solidaritatea românilor

În ultimele zile, unul dintre cele mai mediatizate subiecte pe plan european este, fără îndoială, Eurovisionul. Dacă pentru unii acest concurs nu reprezintă altceva decât un show muzical care aduce pe aceeaşi scenă mai toate ţările din Europa şi care oferă publicului o gamă largă de tradiţii specifice naţiunilor, îmbinate cu modernismul european, atractivitatea şi semnificaţia acestui eveniment constă în cu totul altceva. Evoluţiile geopolitice care se produc în spaţiul european, conflictele dintre state dar si similitudinile istorice si culturale, au, categoric, un cuvânt greu de spus atunci când o ţară decide cui să ofere cel puțin unul dintre cele trei locuri din topul clasamentului.

Elementul definitoriu la acest capitol constă în faptul că votul este unul care reflectă nu relaţiile diplomatice dintre ţări şi nici cele politice de moment, ci percepţia unei naţiuni în raport cu cealaltă. Deşi nu exclud faptul că unii votează piesa care cu adevărat le-a plăcut, există cu certitudine un fel de responsabilitate civică care obligă votanţii să ofere prioritate ţării, nu piesei interpretate.

Recunosc că, în timp ce se anunţau rezultatele, la fel ca şi mulţi dintre (tele)spectatori care urmăreau concursul, aşteptam emoţionat să văd care va fi punctajul pe care şi-l vor acorda reciproc România şi Republica Moldova. După ce reprezentantul României a anunţat cele 12 puncte acordate interpretei din Moldova, iar moldovenii, la rândul lor, au oferit punctaj maxim României, comentatorul Eurovisionului din partea Rusiei, Filip Kirkorov, a exclamat: „românii sunt români”. Iată că, până şi cei mai fervenţi promotori ai ideii că moldovenii sunt o naţiune distinctă de români, recunosc, sub presiunea emoţiilor, că solidaritatea dintre cele două state despărţite de frontiera de pe Prut este firească pentru că, şi de o parte, şi de alta locuiesc români. Iar solidaritatea nu este a guvernanţilor de la Bucureşti şi Chişinău. Ea nu reprezintă nici efectul unor împrejurări politice de moment şi nici nu înseamnă că s-a produs o mobilizare exemplară a celor două procente de cetăţeni moldoveni care conştientizează, dacă e să dăm crezare ultimului recesământ din Republica Moldova, că sunt români. Această solidaritate reprezintă o manifestare a subconştientului care domină percepţia raţională asupra relaţiilor dintre cele două state. În afară de asta, Eurovisionul din acest an a arătat că, odată cu trecerea anilor, se produce inevitabilul: publicul activ, reprezentat în mare parte de generaţia tânără, se înstrăinează tot mai mult de trecutul sovietic, iar apropierea dintre cele două maluri ale Prutului devine tot mai evidentă.

Rusia are tot mai puţini susţinători în Moldova

Dacă ar fi să analizăm evoluţia Eurovizionului în ultimii ani, vom observa că publicul moldovean vota, de obicei, astfel: primul loc (punctajul maxim de 12 puncte) era acordat României, iar locul II (10 puncte) era, tradiţional, rezervat Rusiei. Cei care votau Rusia nu erau reprezentanţii minorităţii ruse din Moldova (care este mult mai mică decât cea ucraineană, de exemplu) iar scorul înregistrat de ruşi, aproape categoric, nu însemna că publicul din Moldova opta sincer în favoarea piesei interpretate de reprezentanţii acestei ţări la Eurovision. La fel ca şi în cazul României, votul acordat Rusiei arăta gradul de simpatie a moldovenilor faţă de „fraţii” de la Răsărit.

Iată că în acest an situaţia s-a schimbat. România a obţinut tradiţionalele 12 puncte, în timp ce Rusia a fost aruncată în spate, fiind devansată de Azerbaijan şi Norvegia.

Dacă ne raportăm la ce spuneam mai sus, putem deduce că numărul moldovenilor care votează necondiţionat Rusia devine din ce în ce mai mic. Şi, în acelaşi timp, creşte, de la an la an, numărul celor care optează în favoarea concurenţilor de peste Prut, indiferent de prestaţia scenică şi de melodia interpretată de reprezentanţii României la concurs.

Prin urmare, atât Eurovisionul, cât şi alte manifestări publice reprezentative la nivel naţional care mobilizează masele (un exemplu în acest sens îl constituie şi meciurile de fotbal) arată imaginea reală a relaţiilor dintre oamenii care locuiesc pe cele două maluri ale Prutului, relaţii care nu sunt decât frăţeşti.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s