Preşedintele rus, Dmitri Medvedev, a constituit o comisie de stat specială care are rolul de a lupta împotriva „falsificatorilor” istoriei Rusiei. Comisia este direct subordonată preşedintelui rus şi urmează să combată „tentativele de falsificare a istoriei care aduc prejudicii intereselor Federaţiei Ruse”. Experţii în domeniu sunt însă de părere că însăşi această comisie reprezintă un instrument de falsificare a istoriei.

Potrivit ziarului moscovit Kommersant, noua structură îi va prezenta preşedintelui rapoarte analitice, va face propuneri şi recomandări pentru „a reacţiona adecvat împotriva tentativelor de a denatura sensul evenimentelor istorice” şi pentru a „neutraliza eventualele efecte negative”. Din componenţa noii comisii fac parte Serviciul Federal de Securitate (FSB), Serviciul de Informaţii Externe al Federaţiei Ruse, Ministerul rus de Interne, precum şi reprezentanţi ai Academiei Ruse şi ai organizaţiilor neguvernamentale. Comisia va fi convocată de, cel puţin, de două ori pe an.

Liderul de la Kremlin anunţat despre intenţia sa de a contracara „tentativele de falsificare a istoriei” în cadrul şedinţei comitetului organizatoric „Pobeda” (trad. – Victoria), constituit cu ocazia celei de a 65-a aniversări de la victoria împotriva fascismului. Medvedev a declarat că nu mai poate neglija subiectul pe care îl tot enunţă veteranii celui de-al II-lea război mondial – „ascunderea adevărului cu privire la război, adevărul despre rolul incontestabil pe care l-a avut Armata Roşie şi Uniunea Sovietică în ceea ce priveşte exterminarea fascismului şi eliberarea Europei, adevărul despre efectele acestei victorii asupra proceselor istorice mondiale”.

Reprezentanţii Kremlinului s-au arătat îngrijoraţi şi de faptul că deja mai multe foste republici sovietice refuză să „serbeze cum se cuvine” victoria asupra fascismului, mai mult chiar, prezintă lumii „date eronate” despre acest război, cu scopul de a şifona imaginea Rusiei şi a denatura rolul Uniunii Sovietice în ceea ce priveşte „salvarea Europei de fascism”.

Mai mulţi experţi ruşi sunt însă sceptici faţă de intenţiile şi rolul pe care îl va juca respectiva comisie, precum şi faţă de eficienţa acesteia în ceea ce priveşte protejarea adevărului istoric. Andrei Reabov, expert în cadrul Fondului Gorbaciov, a declarat că doar în cazul în care în cadrul acestei comisii vor domina istoricii profesionişti, aceasta va fi aptă să contracareze tentativele de falsificare a istoriei. „Dacă însă această comisie a fost constituită pentru a scrie manuale de istorie, şi pentru a interveni tot aşa cum „tovarăşul Stalin a intervenit în soluţionarea problemelor de cunoaştere a limbii”, în acest caz este vorba de o perversiune în raport cu vremurile trecute”, a declarat Reabov sursei citate.

Precizăm că subiectul „Marelui Război pentru Apărarea Patriei” a constituit în perioada sovietică principalul element propagandistic, promovat de Moscova în toată zona sa de influenţă, pentru a atrage de partea sa popoarele captive şi pentru a putea lupta mai eficient împotriva „rebelilor anticomunişti” din interiorul dar şi din exteriorul Uniunii Sovietice. În acest sens existau presiuni de-a dreptul criminale la care recurgea KGB-ul pentru a-i izola şi chiar extermina pe cei care prezentau o imagine diferită de cea oficială despre URSS şi armata sovietică.

După destrămarea Uniunii Sovietice, au apărut diverşi istorici şi persoane din interiorul fostului Sistem care au divulgat mai multe secrete încriminatorii la adresa dictaturii comuniste sovietice, condamnând rolul nefast pe care l-a jucat Uniunea Sovietică în istoria europeană postbelică. Un rol determinant în prezentarea adevărului despre adevărata faţă a sistemului sovietic l-a avut cunoscutul disident rus Alexandr Soljeniţân, care a arătat lumii întregi ce se întâmpla în interiorul lagărelor de concentrare ruseşti şi modul în care se răfuia securitatea sovietică cu oponenţii Sistemului.

Dintre fostele republici sovietice cei mai înverşunaţi luptători împotriva propagandiştilor ruşi şi sovietici sunt, în special, Ţările Baltice şi, mai nou, Georgia şi Ucraina, care au realizat zeci de filme documentare şi artistice şi au editat zeci de cărţi şi reviste care scot la iveală crimele fostului NKVD, ulterior KGB, dosite cu iscusinţă în perioada sovietică de regimul comunist. Extrem de relevant în acest sens este filmul documentar „Istoria sovietelor”, realizat anul trecut de către un regizor lituanian, unde sunt prezentate documente şi imagini care divulgă complicitatea dintre Stalin şi naziştii lui Hitler în cel de-al doilea război mondial şi care arată date şocante despre genocidul reprezentanţilor regimului sovietic împotriva popoarelor ocupate şi anexate la imperiul sovietic.

Deşi, în prezent, Rusia se declară o ţară democratică şi liberală, autorităţile de la Moscova refuză ostentativ să condamne crimele regimului sovietic, mai mult chiar, se prezintă cu mândrie drept moştenitori legali ai fostei URSS. De aici şi paradele pompoase organizate cu ocazia zilei de 9 mai, dar şi zecile de milioane de euro investite în menţinerea şi restaurarea monumentelor sovietice atât de pe teritoriul Federaţiei Ruse cât şi de pe întreg spaţiul fostului lagăr socialist.