Moldovenii beau mai multă bere decât vin. Cu mult mai multă. Aşa arată statisticile din domeniu. Şi asta în pofida faptului că noi, moldovenii, suntem cunoscuţi în lumea întreagă (aşa să fie oare?) ca mari producători de vinuri. Pe de altă parte, nu ştiu ce ONG sau institut din Occident a constatat, cu ceva timp în urmă, că, cică, noi, moldovenii, suntem cei mai beţivi din lume, pentru că înregistrăm anual cel mai mare consum de alcool pe cap de locuitor. Că o fi aşa, că nu, contează mai puţin, cert este că, într-adevăr, moldovenii, după cum spune o vorbă din popor, nu duc la ureche.

Deci, să recapitulăm: moldovenii produc foarte mult vin, dar consumă foarte multă bere, pe care nu o produc, ci o importă. Tot moldovenii (în special, cei de prin nordul republicii) produc multă ţuică, dar beau multă votcă, pe care, de asemenea, o importă, în cea mai mare parte. Mai producem şi coniac, pe care, din cauza preţului mult prea mare în raport cu veniturile moldovenilor, îl bem, în special, la nunţi şi cumătrii. Şi, sărind peste aceste detalii, în linii generale, moldovenii consumă foarte mult alcool, mult peste cât ar fi normal.

Este grav, chiar sinistru, recunosc aceiaşi moldoveni, când se referă la situaţia de care am vorbit mai sus. Ce e de făcut? Dacă am interzice băuturile spirtoase, cum s-a mai întâmplat în perioada sovietică, problema nu s-ar rezolva. Dimpotrivă, riscăm să o amplificăm, pentru că fructul interzis e mai ademenitor decât cel ce îţi este oferit pe tavă. O recunoaşte chiar ministrul Agriculturii, Vasile Bumacov. Moldovenii beau mult pentru că nu au cu ce se ocupa, sunt de părere unii, care consideră că consumul excesiv de alcool reprezintă o cauză a sărăciei şi a lipsei locurilor de muncă. Alţii se întreabă nedumeriţi de ce moldovenii refuză să bea ceea ce produc ei înşişi, adică vin şi ţuică, preferând să cumpere din străinătate băuturi alcoolice care nici bune nu sunt, nici bine nu le fac.

La începutul acestei săptămâni, ministrul Agriculturii, Vasile Bumacov, ne-a adus o veste care ne-a făcut şi mai pesimişti: berea de import, pe care moldovenii nu se mai satură să o savureze, nu este bere, de fapt. Cel puţin, în mare parte. Este surogat, cum s-a exprimat ministrul, adică o băutură care simulează gustul de bere, fabricată din tot soiul de concentrate şi chimicale extrem de (atenţie!) nocive pentru sănătatea celor ce o consumă. Şi, dacă un ministru spune asta, e greu să nu-l credem.

„E o tradiţie şmecheră de a introduce fel de fel de băuturi care nu pot fi catalogate ca bere, pentru că nu conţin hamei, nu conţin malţul necesar. Şi atunci se spune că este o bere specială sau o băutură pe bază de bere, un amestec de cine ştie ce acolo. Şi iată acum, când se importă aşa-numitele „beri speciale” sau băuturi pe bază de bere, nu au existat şi nu există în legislaţie astfel de noţiuni, la procesul de certificare, de vămuire, de control este, practic, imposibil să se stopeze importul de aceste produse, foarte nocive, printre altele”, a spus ministrul cât se poate de clar într-un interviu pentru Europa Liberă.

Aţi înţeles bine. Ceea ce bem noi în cantităţi industriale nu este bere, deşi, la vamă, atunci când se face vămuirea acestui produs, este trecută în acte ca fiind bere. De ce? Pentru că în legislaţie nu se spune nimic despre aşa-zisa „bere specială”, care, de fapt, nu este bere. Prin urmare, nici specială nu poate fi. Şi acest lucru ni-l spune senin însuşi ministrul Agriculturii. Şi, fiţi atenţi: nimeni nu poate rezolva această lacună cu excepţia… consumatorului. Asta ne-o spune acelaşi Bumacov: „Dar nu este ministrul cel care poate rezolva aceste probleme. Cel mai important în rezolvarea acestei probleme este consumatorul, care trebuie să fie conştient: ce face? cum face? Şi dacă nu va susţine producătorul autohton, atunci nu va avea niciodată producţie de calitate autohtonă şi cu preţ bun”. Adică, dacă nu vă place vinul însă preferaţi berea, vă invităm să beţi surogat de import, crezând că beţi bere, iar noi, Ministerul, Guvernul, Parlamentul, Preşedinţia, n-avem ce vă face. Că doar n-om interveni în legislaţie, că ne papă mafia.

Şi ca să ne imaginăm mai clar acest tablou sinistru, ministrul Bumacov ne dă chiar şi detalii: „Mie îmi pare foarte rău că nu am adus mostre de băuturi care se importă. Dar cu altă ocazie vă asigur că le voi prezenta. Numai la înfăţişare, când priveşti aceste mostre de băutură pe bază de bere te ia spaima ce se consumă. Dar noi am încercat mai de mult timp cumva să reglementăm acest lucru şi, pur şi simplu, acum a răbufnit, pentru că nu este posibil nimic de făcut. Noi vom promova reforma în domeniul vini-viticol, proiectul modificării legilor este în Parlament şi sper ca noi să promovăm această ramură mai serios, ca să minimalizăm consumul de acele băuturi nocive”.

Parcă e clar, dar tot nu e clar. Adică ei, guvernanţii, au încercat să reglementeze acest lucru (în legislaţie, probabil), dar nu au putut să facă nimic? Adică nu le pot interzice marilor importatori „de surogat”, care, în mod sigur, tot de prin birourile Parlamentului şi Guvernului trag sforile, să aducă în ţară această „băutură nocivă” şi nici să le interzică să o numească „bere proaspătă”. Nu se poate şi gata. Maximum ce poate face Guvernul şi, în particular, Ministerul Agriculturii, este să încerce să promoveze mai eficient vinurile autohtone. De parcă moldovenii n-ar avea habar că în Republica Moldova, pe lângă berea de import, se poate bea şi vin.
Păi bine, domnule ministru, dacă ceea ce se aduce în ţară nu este bere adevărată şi conţine produse nocive, de ce nu interziceţi importul acestor produse? Aşa cum au făcut, în câteva rânduri, ruşii cu vinurile noastre, atunci când „au constatat” că acestea conţin „substanţe nocive”? Cine trebuie să-i protejeze pe cetăţeni, inclusiv pe producătorii autohtoni, dacă nu voi, cei care aveţi şi pâinea, şi cuţitul? De unde să ştie consumatorul care e bere adevărată şi care e surogat, dacă voi permiteţi ca şi una, şi alta să se numească bere? Şi cum poate consumatorul să-i penalizeze pe cei care mint în spoturile publicitare atunci când îşi promovează aceste produse nocive? E cam subţire argumentaţia, domnule ministru.

Ar mai fi de adăugat, în atenţia domnului ministru Bumacov, că noi de vin am auzit, chiar ştim foarte multe despre el, doar că este cam scumpuşor pentru o ţară care altceva decât vin nu ştie nimic să producă. Şi ce legătură are promovarea sectorului viti-vinicol cu protecţia consumatorilor în faţa acestei invazii a produselor de import necalitative şi chiar nocive? Acum câţiva ani, Uniunea Europeană a interzis importul de jucării din China pentru că acestea conţineau nu ştiu ce substanţe chimice care puneau în pericol sănătatea copiilor. Dacă în Rusia se poate, în UE se poate, la noi de ce nu este posibil? Pentru ce mai avem Guvern, Parlament, preşedinte de ţară (!) şi tot felul de agenţii pentru protecţia consumatorului?

Vasile Bumacov a mai spus că Guvernul îi va încuraja şi chiar îi va susţine la modul direct pe producătorii/comercianţii de bere (îi are în vedere pe cei cu bun-simţ, probabil) care vor dori să cultive hamei şi orz, astfel încât aceştia să poată produce bere adevărată şi să nu mai vândă surogat. În acest sens, Ministerul Agriculturii ar fi chiar dispus să le acorde acestora terenuri din proprietatea statului pentru creşterea culturilor respective. Foarte bine, zicem noi, este o iniţiativă salutabilă, dar, iarăşi, ceva nu e clar: cum rămâne cu surogatul, domnule ministru? Că doar nu credeţi că cei care fac bani cu sacul din „berea” fabricată în laboratoare de chimie vor abandona acest business de milioane şi se vor apuca să are pământul pe care li-l va da în arendă Guvernul. Poate vor exista unul-doi care vor accepta această „ofertă generoasă”, însă, cu certitudine, majoritatea absolută a importatorilor de bere îşi vor continua afacerea fără nici o remuşcare, aşa cum o fac şi acum.

În afară de aceasta, unii specialişti sunt sceptici că faţă de faptul că hameiul poate fi cultivat cu succes în Republica Moldova, ţinând cont de condiţiile climaterice nu tocmai favorabile pentru această cultură agricolă, care nu creşte în condiţii de secetă. Adică ar putea fi cultivat, însă cu condiţia că s-ar face nişte investiţii considerabile în sisteme de irigare şi utilaj specific. În aceste condiţii, este greu să ne imaginăm că cei care fac bani fără probleme, comercializând bere de proastă calitate şi chiar periculoasă pentru sănătate, vor fi dispuşi să facă asemenea investiţii. Dar mai ştii? Poate ministrul Bumacov dispune de altfel de date.

Or, argumente din care să rezulte că, de acum încolo, iubitorii de bere vor fi mai protejaţi, nu prea au fost prezentate, iar ceea ce a spus Bumacov se referă la un viitor extrem de abstract şi indefinibil.

Oricum, un lucru a fost totuşi destul de clar: dragi compatrioţi cărora vă place băutura, nu mai beţi bere, ci turnaţi-vă mai bine un pahar de vin. Şi dacă tot nu v-a trecut pofta de bere, mai turnaţi-vă un pahar de vin. Şi ţineţi-o tot aşa până când va creşte orzul şi hameiul.

Să fiţi sănătoşi!

Nicolae FEDERIUC