Ne apărăm credinţa sau plecăm la lucru în UE?

Zilele trecute l-am auzit pe ministrul Justiţiei, Oleg Efrim, spunând că a obosit deja să comenteze acuzaţiile feţelor bisericeşti cu privire proiectul de lege antidiscriminare, numit, mai nou, „legea pentru egalitatea de şanse”. Şi alţi reprezentanţi ai clasei guvernante, dar şi lideri de opinie, dau semne de nervozitate atunci când vine vorba de drepturile homosexualilor în ţara noastră, încercând astfel să transmită opiniei publice mesajul că discuţiile asupra acestei probleme au atins deja limitele absurdului şi că ar fi cazul să ne concentrăm asupra altor probleme, „mult mai importante”. Aşa este, începe să-şi spună tot mai multă lume, ajunge să le acordăm atâta atenţie acestor deviaţi de la normalitate, treaba lor cu orientarea lor, oare nu avem noi alte probleme despre care să discutăm?

Altfel spus, oamenii au fost aduşi în situaţia în care să fie dispuşi să cedeze, numai să fie lăsaţi în pace. Şi, cel mai probabil, vor ceda. Iar cei care vor continua să se împotrivească vor fi puşi în situaţia să se confrunte chiar cu cei care, deşi împărtăşesc aceleaşi idei şi valori ca şi ei, au obosit, asemenea ministrului Efrim.

Dezbină şi stăpâneşte

Această tactică nu este una nouă şi a fost aplicată pe larg în Republica Moldova, de la obţinerea independenţei încoace. Atunci când există un ideal, un crez, împărtăşit de o parte importantă a societăţii, singura posibilitate de a lupta împotriva acestuia este să-l ridiculizezi, să scoţi în evidenţă probleme aparent mai importante, să prelungeşti la infinit discuţiile despre problema în cauză, până când vei simţi că societatea începe să se plictisească, să dea semne de nervozitate. Ulterior, promotorii/apărătorii acestor valori imateriale devin tot mai slabi şi neputincioşi, ajungând să fie contestaţi chiar de cei care, cu ceva timp în urmă, luptau cot la cot cu ei pentru apărarea acestor valori.

În 2001, comuniştii au câştigat detaşat alegerile utilizând un mesaj electoral extrem de simplu, dar care le-a asigurat o victorie categorică: „Nu ne trebuie limbă, ne trebuie pe limbă”. Acest mesaj s-a înfipt adânc în inima populaţiei disperate şi nedreptăţite, încât cei care s-au ambiţionat să lupte în continuare pentru apărarea adevărului istoric, a demnităţii şi valorilor naţionale, au fost puşi în situaţia penibilă de a se confrunta cu o mulţime furioasă şi flămândă, în care se regăseau chiar fraţii şi părinţii lor. Până la urmă, constrânşi de împrejurări, mulţi dintre ei au abandonat această luptă, iar în locul lor au fost plasate nişte elemente marginale şi dubioase pentru a compromite iremediabil toate aceste principii şi valori.

Republica Moldova este o ţară populată în cea mai mare parte de oameni săraci. Iar omul sărac şi flămând reprezintă o pradă uşoară. O persoană care nu are cu ce să-şi asigure hrana de zi cu zi va renunţa mult mai uşor la valorile morale în favoarea celor materiale.

Libera circulaţie, în schimbul sufletelor moldovenilor

Cazul cu proiectul de lege antidiscriminare, redenumit în bătaie de joc, „pentru egalitatea de şanse”, trece aproximativ prin aceleaşi etape de care am vorbit mai sus. Şi, după cum spuneam, acest lucru nu este deloc întâmplător, iar scopul final este subţierea la maximum a rândurilor celor care sunt dispuşi să lupte până la capăt pentru apărarea credinţei creştine, a valorilor tradiţionale şi a Familiei.

Aşa-zişi apărători ai drepturilor omului (iubitori de homosexuali şi lesbiene), plătiţi din gros de cercuri oculte din Occident, au inundat spaţiul public şi, zi de zi, nu fac altceva decât să atace Biserica şi pe cei care încă mai preţuiesc tradiţia milenară a acestui popor. Iar ceea ce propun ei, în schimbul „sufletelor” moldovenilor, sunt nişte presupuse valori materiale care, chipurile, le vor face viaţa mai uşoară.

Astăzi, argumentul forte al celor care promovează drepturile homosexualilor şi lesbienelor este că, dacă vor accepta legea care le oferă drepturi suplimentare sodomiţilor, moldovenii vor avea şansa să circule fără vize prin Europa. Totodată, aceştia ne ameninţă că, dacă vom alege însă să ne păstrăm tradiţia şi valorile creştine, vom fi condamnaţi la izolare şi sărăcie. Ce vor alege moldovenii? Rămâne de văzut.

Războiul împotriva familiei tradiţionale deja a început

Autorii şi promotorii proiectului de lege „pentru egalitate de şanse” susţin că legea, dacă va fi adoptată, nu le va permite homosexualilor, lesbienelor şi transsexualilor să întemeieze familii şi să adopte copii, aşa cum sugerează oponenţii acesteia. Ci va reprezenta doar o garanţie pentru cei care sunt altfel decât majoritatea, inclusiv de orientare sexuală netradiţională, astfel încât aceştia să nu fie discriminaţi în şcoli, la serviciu, spitale etc.

Pe de altă parte, există o sumedenie de indicii care arată clar că adoptarea unei legi antidiscriminare, elaborată, de altfel, special pentru cei de orientare sexuală netradiţională, va reprezenta doar o primă victorie împotriva tradiţiei şi religiei creştine. Iar următorul pas va fi anume amendarea punctului din Constituţie care prevede că, în Republica Moldova, familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între bărbat şi femeie, iar, ulterior, va fi adoptată o lege care le va permite „familiilor” de homosexuali să adopte copii.

Şi dacă moldovenii vor ceda acum, de ce am crede că vor rezista pasului următor? Mai ales că avem atâtea exemple ale ţărilor din Occident, cum ar fi, de pildă, Marea Britanie, care, după ce au încetat „să-i discrimineze” pe pederaşti, au ajuns în situaţia în care copiilor de la grădiniţe li se interzice să folosească până şi termenii de „mamă” şi „tată”.

Pe data de 15 mai, în Republica Moldova a fost marcată Ziua Internaţională a Familiei. Cu această ocazie, ministrul Protecţiei Sociale şi Familiei, Valentina Buliga, a adresat un mesaj de felicitare în care a menţionat că familia se bazează doar pe uniunea dintre bărbat şi femeie, iar orientarea sexuală ţine de alegerea personală a fiecărui individ.

Mesajul ministrului a stârnit o reacţie agresivă din partea organizaţiei care apără interesele homosexualilor şi lesbienelor. Aceştia au acuzat-o pe Valentina Buliga că, prin mesajul său, a discriminat „familiile” constituite din persoane de acelaşi sex, cerând ca şi „familiile” lor să fie recunoscute ca normale. „Vă rugăm să nu aruncaţi familiile noastre la gunoi. Avem aceeaşi dragoste în ele şi ne doare acest dispreţ”, a fost mesajul organizaţiei Gender Doc-M către ministrul Valentina Buliga. „Noi considerăm că familiile în Republica Moldova sunt diferite şi nu neapărat sunt constituite de o femeie şi un bărbat. Noi putem să-i organizăm o întâlnire cu familiile constituite din doi bărbaţi sau două femei care îşi educă copiii”, a precizat revoltat Artiom Zavadovschi, un homosexual declarat, activist al organizaţiei Gender Doc-M.

De ce fel de argumente mai avem nevoie ca să înţelegem ce îşi propun sodomiţii să realizeze după ce le va fi adoptată mult-râvnita lege „pentru egalitatea de şanse”?

1 comentariu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s