Puterea de la Chișinău nu încetează să surprindă. Orice s-ar spune, această guvernare iese total din tiparele cu care suntem obișnuiți. Acțiunile îi sunt de o precizie uluitoare și îi prinde, de fiecare dată, pe picior greșit pe oponenții săi, atât interni, cât și externi. Nu face concesii și nu lucrează cu jumătăți de măsură. Punct ochit, punct lovit. Viteza și capacitatea de a anticipa lucrurile fac ca reacțiile adversarilor să fie anemice și confuze, încât rareori ajung să reprezinte o piedică serioasă, capabilă să-i dea planurile peste cap. Și nu contează dacă e vorba de politică sau geopolitică. Desigur, nu toată lumea vede asta ca pe o virtute. Totuși, până la urmă, contează suma finală, însă acum este prematur să facem calculele.

Ultimele evoluții legate de Moscova, dar și Bruxelles au creat, fără îndoială, o stare de confuzie generală, iar multora chiar le-au tăiat respirația. Unii au interpretat acțiunile guvernării ca pe o manifestare de curaj, alții, vizați direct sau indirect, au fost scoși din sărite și s-au mobilizat pe baricade, iar cei care manifestă o atitudine mai neutră au început să se piardă în explicații.

Nici în plan extern, evenimentele nu sunt trecute cu vederea. Rusia a amuțit și nu știe cum să reacționeze la tupeul nemaiîntâlnit al Chișinăului, iar cei din Parlamentul European flutură neputincioși din pumni, supărați pe votul mixt. Unii ortaci de-ai Moscovei, de pe-aici și de afară, s-au grăbit să ne amenințe cu război, iar oponenții cu flamură europeană încearcă să intimideze guvernarea cu denunțarea Acordului de Asociere. Asta deși nici unii, nici alții nu cred în ceea ce spun, fapt ce îi scoate din minți. Iritarea este mare, mai ales că, până acum, Republica Moldova a fost mereu cuminte și docilă și se punea în patru labe de fiecare dată când i se arăta din deget.

Doar România urmărește relaxat spectacolul și aruncă periodic câte un lemn în cuptorul Guvernului de la Chișinău, în ciuda tuturor. Această situație este una absolut nouă și plină de subtilități, de aceea, nu e cazul să facem concluzii pripite.

Mulți oameni, care nu pătrund finețurile războiului politic (care are profunde implicații geopolitice și, nu în ultimul rând, financiare), se lasă atrași, fără să-și dea seama, într-o cursă a nervilor, iar temperatura ridicată îi împiedică să discearnă esența acestei confruntări. Din această cauză, spațiul public este invadat de atitudini și explicații subiective și pline de patos, care aprofundează și mai mult starea de confuzie și nervozitate. Iată de ce este bine să ne detașăm periodic și să încercăm, pe cât este posibil, să completăm puzzle-ul, deoarece piesele privite separat nu pot oferi o imagine de ansamblu.

Republica Moldova este astăzi mai protejată decât oricând, din punct de vedere geografic. Ucraina oprește vânturile reci de la Răsărit, iar România parează loviturile de la Asfințit.

Ceea ce trebuie să facem noi acum este să ne învingem fricile și să ne facem ordine în casă. Acum ori niciodată. Actuala guvernare pare că a înțeles acest lucru și nu vrea să piardă momentul. Cât de mult va reuși, vom vedea.

Cei care au crescut la țară și au avut probleme cu viespile știu prea bine că singura posibilitate să scapi de ele este să urci în podul casei, să le găsești cuibul și să-l distrugi. Asta însă înseamnă să înfrunți direct insectele, care devin foarte violente atunci când sunt deranjate, și să-ți asumi riscul de a fi înțepat, uneori chiar rău de tot.

Plahotniuc a stârnit cuibarul, iar acum este mușcat din toate părțile. Sunt curios să văd dacă va apuca și să-l strivească până la urmă. Dar dacă va reuși și nu-și va pierde din luciditate, are toate șansele să devină erou național. Puteți să nu fiți de acord și chiar să vă supărați pe mine, dar vă sfătuiesc să nu vă grăbiți. Deznodământul e aproape.