Raportul Comisiei parlamentare pentru anchetarea activității Fundației Open Dialog nu a adus în esență mai nimic nou. Membrii săi nu au făcut decât să sintetizeze și să pună cap-coadă niște informații care circulă de multă vreme în spațiul public, dar care nu au avut, până acum, un caracter oficial. Adică să facă legătură logică între ele și să-i pună pe protagoniști în situația de a răspunde la niște întrebări, care necesită răspunsuri și de la care nu se mai pot eschiva.

De aici și confuzia de pe frontul ”antioligarhic”. Reacțiile din tabăra opoziției au fost anemice și lipsite de consistență, iar cei vizați nu au făcut decât să încerce stângaci să mute discuțiile în altă parte sau să facă paralele aproximative, menite să arate că și cei care-i acuză ar avea pufușor pe botișor.

Să arunce primul piatra cel care e fără de păcat! Cam așa încearcă să se apere opoziția pretins proeuropeană pusă acum la stâlpul infamiei. Doar că paralela biblică nu e este tocmai binevenită aici, deoarece îi deturnează sensul. În Biblie această chemare a venit din partea Mântuitorului, a treia parte, nu de la păcătoasa care urma să fie omorâtă cu pietre.

Oricât ar încerca să ne convingă Maia Sandu și Andrei Năstase că relația lor cu organizația diversionistă Open Dialog și șefa ei Ludmila Kozlovskaia se rezumă doar la niște banale bilete de avion, a devenit evident că mai e ceva ce îi leagă. Punctul lor comun nu e doar acea conferință cu ghinion din Parlamentul European, care le-a jucat festa, ci încă cineva, care-i trage acum în jos ca o piatră de moară legată de gât – rău famatul raider Veaceslav Platon, pușcăriașul miliardar, aflat în solda oligarhilor ruși cu epoleți. Cel care e gata acum să plătească oricât numai să scape de pârnaie, pe de o parte, iar pe de altă parte, are obligația morală de a-i despăgubi pe cei pe care-i reprezintă, adică pe mafioții moscoviți care au rămas cu miliardele blocate în conturi, din cauza lui Plahotniuc.

Ancheta parlamentară demonstrează că Fundația Open Dialog a fost finanțată de Platon din miliardul furat, adică din banii noștri. Prin urmare, interesul nostru față de activitatea acestei organizații devine justificat de-a binelea. Mai mult, suntem în drept să ne întrebăm dacă nu cumva din aceeași bani este finanțată și opoziția ”antioligarhică” și presa care-i cântă-n strună, iar în paralel, îi spală imaginea lui Platon.

Am să vă dau doar un singur exemplu: când avocații ”raiderului nr. 1 din CSI” făceau conferință de presă la Kiev, Jurnal TV dădea Breaking News. Cei din domeniu înțeleg ce presupune acest lucru. Nu se face Breaking News dintr-o conferință de presă, în care niște avocați își apără clientul condamnat. În același timp, Ludmila Kozlovskaia incrimina, la Bruxelles, autoritățile de la Chișinău, pentru pretinse încălcări a drepturilor omului, și făcea lobby agresiv ca instituțiile europene să aplice măsuri punitive împotriva Republicii Moldova. Este naiv să credem că totul a fost o simplă coincidență.

Maia Sandu și Andrei Năstase n-aveau cum să nu cunoască aceste dedesubturi. Ceea ce-i face complici la infracțiune și demontează mitul că interesul lor este același cu al cetățenilor Republicii Moldova care visează la un viitor mai bun. Pe de altă parte, nici nu mai contează dacă această alianță s-a făcut cu bună știință sau opoziția s-a lăsat folosită, mânată de ură și de lipsă de discernământ. În politică și nu numai, greșelile se plătesc. Și cele de voie, și cele fără de voie. Iar plata a și început, dacă ne uităm la sondaje.

Volens-nolens, dușmanul comun i-a legat atât de strâns, încât acum e aproape imposibil să mai dezlegi nodul. Oricât ar părea de paradoxal, interesul mafioto-securistic rusesc s-a contopit, pe pământ moldovenesc, cu cel al progresiștilor occidentali, ai căror ciraci așa și n-au prins legătura cu pământul. Iar din această combinație atipică a ieșit o oală cu lături, imposibil de ingurgitat.

Așadar, găina a făcut multă gălăgie, însă într-un final, a ouat o mărgică. Acum, să scape, dacă poate, de baba care a avut așteptări mult prea mari.