Vă întrebați de ce nu iese lumea la proteste? Vă spun eu. Pentru că oamenii noștri încă mai au un dram de cultură și bun simț. Încă nu au decăzut moral într-atât, încât să accepte orice mizerie, doar de dragul de a face o schimbare. Moldovenii vor ca lucrurile să se schimbe, nu am nicio îndoială, dar să se schimbe în bine, nu în rău. Sigur, este greu să faci o evaluare în avans, dar există totuși indicii care îți pot reda, în linii mari, o imagine de ansamblu a situației în care vom ajunge, dacă o luăm într-o direcție sau alta.
Nu da vrabia din mână pe cioara de pe gard
Se spune că, atunci când te frigi cu ceai, sufli și în iaurt. Or, noi ne-am fript destul de-a lungul timpului. Așa că un pic de prudență, în mod sigur, nu strică. Pe de altă parte, când vezi că oferta e atât de proastă, îți vine să dai a lehamite din mână.
Maia Sandu și Andrei Năstase au o foarte mare problemă. Pe lângă faptul că n-au fost în stare până acum să formuleze o ideologie clară și să prezinte o ofertă politică serioasă, ei nu scapă nicio ocazie să respingă oamenii cumsecade și să se compromită. Altfel cum se explică faptul că, de atâta timp, n-au reușit să adune în jurul lor niște lideri autentici, care să reprezinte măcar parțial interesele ELITELOR acestei țări? Pentru că Republica Moldova anume de asta are nevoie, de un partid al elitelor, care să fie contrapus maselor. De o instituție politică puternică pentru cei cu discernământ, cu un nivel superior de cultură, cu principii și valori bine definite, cu o anumită profunzime intelectuală.
Nu avem nevoie de încă un partid al vulgului. Este Dodon pentru asta, deși mi se creează deja impresia că și partidul lui Dodon întrunește mai multe calități.
Agresivitatea și vulgaritatea, esența opoziției de dreapta
Spuneam și cu altă ocazie că, în prezent, societatea noastră se află într-o stare profundă de confuzie. Pe de o parte, este tentată să se revolte, pe de altă parte, ceva îi spune să fie cuminte. Oamenii încearcă să creadă că e timpul de făcut ceva, dar nu cred. Pentru că nu au în față repere, puncte de sprijin, destinații clare spre care să tindă. Iată de ce, în subconștient, s-au conformat și sunt dispuși să mai aștepte. Graba strică treaba, vorba proverbului.
Bineînțeles, această situație nu le convine așa-numiților favoriți ai zilei și ei vor încerca să forțeze nota. Ei înțeleg că se află în situația “acum ori niciodată”. Iată de ce sunt dispuși să calce pe cadavre. Să ne înece într-o baie de sânge, numai să nu rateze clipa. Mai grav e că ne bagă copiii la înaintare. Este o situație complicată și riscantă. Ura și disperarea sunt arme letale, ele omoară totul laolaltă, nu aleg. Suntem dispuși să ne sacrificăm de dragul lor? Această e cea mai importantă întrebare la care trebuie să găsim răspuns. Acum. Imediat.
Iar dacă reușesc să învingă, să știți că puterea va fi a lor, nu a voastră. A celor care stau azi în față, care urlă, agresează, înjură și care seamănă ură. Ei vor să se răzbune, ei nu apără democrația. E o mare rătăcire să crezi că se întâmplă altceva.
Eroii revoluțiilor nu beneficiază niciodată de pe urma lor. A demonstrat-o istoria. Cel mult, pot să ajungă subiect de carte sau de articol de ziar. Dar cel mai des se sting în uitare. Nu vă jucați cu acest termen. Nu-l strigați cu voce tare pentru că riscați ca alții să nu vă înțeleagă corect și să-i aveți apoi pe conștiință. Dacă aveți conștiință, bineînțeles.
Un gând despre “TĂCEREA MIEILOR. Vrem politicieni culți, responsabili și cu bun simț, nu brute vulgare și agresive”